În zonele ocrotite ale Bucegilor viaţa revine la normalitate

- Nu neapărat suprafaţa sa de 14.773 de hectare, cât peisajul mirific de floră şi faună din această zonă. În primul rând, Parcul se remarcă prin creasta montană calcaroasă, spectaculoasă, cea mai lungă de acest fel din ţară. Ea se întinde pe aproximativ 25 de kilometri în lungime şi se înalţă la peste 2.000 de metri. Este marcată de la un capăt la altul de un traseu turistic, care se află chiar pe creastă.

Parcul dispune şi de alte zone foarte bine conservate, aflate la poalele masivului, cum este zona la Prăpăstii. De fapt, nişte chei. În Prăpăstii trăiesc multe plante protejate prin lege.

Fauna este reprezentată de o adevărată bogăţie de animale, printre care şi jderul. Aici îşi duc traiul 120 de specii de păsări, printre care unele de pradă sau cocoşul de munte. Decorul este împânzit de cele peste 230 de specii de fluturi şi 1.300 de specii de plante, din care 53 sunt endemice.

- Aşa este. Garofiţa Pietrei Craiului trăieşte numai în acest areal geografic al Terrei. De aceea ea constituie şi una dintre emblemele parcului. Nu şi singura. O a doua este capra neagră.

- La ultima numărătoare au ieşit aproximativ 200 de exemplare. Din anul 2000, când Administraţia Parcului a făcut o evaluare la capră neagră, până în 2008 am constatat o creştere mare a efectivului, ca urmare a interzicerii vânătorii în parcurile naţionale. Dacă aţi merge dimineaţa devreme, în zona Prăpăstii, aţi putea vedea zeci de capre negre care vin şi se adapă la râu. O astfel de privelişte este unică!

- Există şi prădători în Parc? Mă refer nu la oameni, ci la animale: la urs şi lup, ca să-i numesc doar pe aceştia.

- Populaţia carnivorelor mari este reprezentată doar de vreo zece urşi şi 12-15 lupi. Trebuie să menţionez că aceste animale preferă zonele din afara Parcului, unde găsesc mai multă hrană. Adevărul este că nu au condiţii.

- Prădătorii cei mai periculoşi vin dinspre specia umană: cum stau lucrurile în această zonă ocrotită?

- În prezent, tăierile ilegale nu mai există în Parcul Naţional Piatra Craiului. Practic, din 2003 nu se mai taie ilegal niciun copac.

- Construcţiile de agrement, să le numim aşa, constituie o problemă dificilă pentru noi. Pentru că unele apar chiar pe teritoriul parcului! Casele au autorizaţii, pentru că există două comune în interiorul parcului care dispun de teren intravilan. Ele decid asupra gospodăririi perimetrului funciar pe care-l deţin. Problema este că se construieşte haotic. Oamenii vin cu proiecte de arhitectură care reproduc case din Grecia sau Austria şi, astfel, se distruge specificul arhitectural al locului.

- Am văzut că şi dumneavoastră aveţi o construcţie nouă, în care funcţionează administraţia.

- Parcul a apărut în urma unui proiect finanţat de Fondul Global de Mediu, prin Banca Mondială. Scopul a fost crearea a trei modele diferite de arii protejate, care să poată fi replicate la nivel naţional. Unul este Piatra Craiului, iar celelalte, Parcul Naţional Vânători Neamţ şi Parcul Naţional Bucegi. O parte a finanţării a fost alocată infrastructurii. Aşa a apărut şi această nouă construcţie, numită Centru de vizitare, care cuprinde şi birourile Administraţiei. Clădirea mai dispune de o sală de conferinţe, spaţiu pentru un viitor muzeu, spaţii de cazare şi altele.

- Să presupunem că eu sunt un turist neinformat şi vreau să vizitez Parcul Naţional Piatra Craiului. Pot afla aici ce am voie să fac şi ce pot să văd?

- Sigur că da! Oricând veţi găsi aici pe cineva care vă va oferi pliante şi sfaturi utile, inclusiv restricţiile impuse de lege şi amenzile la care vă expuneţi.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu