În grija cui se află azi sănătatea apelor?

Am început discuţia pe această temă în Prahova, dat fiind faptul că aici este o mare densitate de populaţie – 14 oraşe şi 90 de comune, un turism bine reprezentat, mari unităţi industriale, între care şi 5 unităţi petrochimice, care pot duce la apariţia unor poluări accidentale.

La Sistemul de gospodărire a apelor SGA Prahova ni se spune că unitatea face mari eforturi pentru a asigura sănătatea apelor. Aceasta se realizează prin observaţii şi măsurători standardizate, spre a defini starea şi tendinţa de evoluţie a apelor curgătoare şi de adâncime. De exemplul, râul Prahova, de la izvoare şi până la confluenţa sa cu râul Doftana, la Câmpina, se încadrează în clasa a II-a de calitate, iar de aici şi până la vărsare ajunge în clasa a III-a de calitate.

Tot astfel, râul Teleajen, de la Drajna-Vălenii de Munte trece în clasa a III-a de calitate, iar în aval de Ploieşti trece în clasa a IV-a de calitate!

Analizând datele obţinute şi raportat la starea ecologică a râurilor monitorizate, se observă că 48% din lungimea acestora nu atinge obiectivul ţintă prevăzut de Directiva cadru europeană a apei, iar din punct de vedere biologic pe 28% din secţiunile monitorizate s-au depăşit limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate, considerată acum obiectiv de referinţă al Uniunii Europene.

Probleme de calitate sunt însă şi în cazul apelor subterane. Forajele reţelei hidrografice atestă că în multe cazuri se semnalează valori medii anuale care depăşesc limitele admise de calitate a apei potabile. În 40% dintre foraje, amplasate în zona subcolinară şi în cea de câmpie a judeţului, preponderent în zona de sud-est, apa este nepotabilă, iar conţinutul ridicat de cloruri de amoniu, azotaţi şi de substanţe organice spune destul despre deteriorarea calităţii pânzei freatice, aceasta devenind acum improprie utilizării ca resursă de apă.

SGA Prahova are în evidenţă şi monitorizează 96 de unităţi care evacuează apele uzate în râuri. Chiar dacă cele mai multe dintre acestea dispun de staţii de epurare, puţine sunt însă eficiente. Aflăm că o mare parte dintre aceste staţii, construite cu mulţi ani în urmă, au devenit necorespunzătoare cerinţelor actuale, multe prezintă deteriorări masive, astfel că 80% dintre apele uzate ajung direct în râuri, cu consecinţe nedorite. Datele prezentate în graficele alăturate sunt, credem, edificatoare.

- Bazinul hidrografic al Prahovei are 3,738 kmp (79% din suprafaţa judeţului) şi este cuprins între Azuga şi Adâncata.

- Alături de reţeaua de râuri – Prahova (193 km) şi afluenţii săi Azuga, Doftana, Cricovul Sărat şi Teleajen – o serie de lacuri, Paltinu şi Măneciu, completează reţeaua hidrografică a judeţului.

- Industria petrolieră şi petrochimică generează probleme de gospodărire a apelor şi de poluare a pânzei freatice din zonele adiacente, aceasta devenind chiar improprie consumului.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu