Maria Casandra Hauşi - „Prin cântec putem învăţa să fim mai buni“

Absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, la clasa profesorului Alexandru Fărcaş, Maria Casandra Hauşi reprezintă un caz unic în lumea interpreţilor cântecului popular românesc. „În copilărie, îşi aminteşte tânăra interpretă, îmi plăcea să stau pe lângă bătrâni – de altfel mi se spunea „băbucă“ –, să le ascult poveştile şi, nu de puţine ori, să-i aud cu „trăgână o hore“. Încurajată mereu spre artă – tatăl meu, poet, fratele, grafician-sculptor – am descoperit şi am ajuns să iubesc cu adevărat muzica din Maramureş. O muzică dătătoare de viaţă, vibrantă, cutremurătoare, emoţionantă, cu un ritm trepidant.“

Am înţeles mai târziu că horitorii – adică interpreţii – cât şi rapsozii popu­lari din această parte de ţară au o personalitate interpretativă nativă. Am fost şi rămân fascinantă de modul în care reuşesc aceştia să îşi exprime sentimentele şi gândurile de bucurie, tristeţe ori revoltă prin hori (cântece), strigături, ţipurituri specifice acestui ţinut miraculos numit Maramureş, reuşind astfel să-şi „ostoaie dorurile şi dragostile“. Pentru că ei „îţi zâc o hore“…, „trăgână o hore“, nu o interpretează. Sunt convinsă că prin această muzică putem învăţa să fim mai buni, răbdători, iertători, să ne dorim dragostea, să luptăm pentru adevăr, să ne bucurăm de viaţă.“

Învăţăturile lui Piţiş

Un pas hotărâtor în cariera tinerei interprete l-a constituit întâlnirea cu rapsodul popular Nicolae Piţiş. „Niculae a lui Ion a lui Iacob din Fundătura“, cum este cunoscut în Lăpuşul românesc, nominalizat în 2009, în cadrul proiectului „Tezaure umane vii“, program iniţiat de Ministerul Culturii şi UNESCO, a îndemnat-o: „Să zâci domnişo’ră cu curaj, cu dragoste şi cu tine“.  A însoţit vreme de 50 de ani cu fluerul şi cu vocea sa numeroşi interpreţi români în ţară şi în străinătate, iar Maria Casandra Hauşi i-a ascultat sfaturile cu sfinţenie. Cu toată diferenţa de vârstă, au rămas buni prieteni şi împreună prezintă spectacolul Doina-Horea lungă, care se bucură de un deosebit succes.

A debutat târziu, după absolvirea Academiei, în cadrul… balului Operei din Cluj. Succesul a fost răsunător. Artistul liric Romeo Corliuş consemna: „Mulţumesc că m-ai făcut să redescopăr doina. Întotdeauna mă simt inspirat când cântă Casandra. Vocea ei inconfundabilă, timbrul ei minunat sunt adevărate minuni ale cântului.“

Au urmat spectacole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, dar şi în multe alte oraşe ale ţării. Împreună cu Constantin Cotimanis, Maria Casandra Hauşi a susţinut un spectacol la Chişinău. Despre eveniment, cunoscutul actor îşi aminteşte: „…Atunci când te-au auzit pe tine au început să plângă, aducându-şi aminte de ţara de care au fost desprinşi. Momente emoţionante am trăit la viaţa mea, dar cum a fost acesta de la Chişinău mai rar. Casandra, îţi mulţumesc pentru momentele frumoase.“

Marele Premiu la „Maria Tănase“

A urmat participarea la Festivalul „Maria Tănase“, unde Casandra, cum îi spun toţi cei care o iubesc şi o admiră, şi-a adjudecat Marele Premiu şi Trofeul Festivalului. „În peisajul muzicii populare de astăzi, spunea Tudor Gheorghe, preşedin­tele juriului, glasul şi modalitatea ei de comunicare sunt diferite.“

Împreună cu rapsodul Nicolae Piţiş, tânăra interpretă a editat un disc numit simplu Doina, un omagiu adus acestei creaţii folclorice din Maramureş, de o rară frumuseţe, „cântec ancestral în care românul veşnic smerit Cerului şi-a dobândit pacea.“ Şi dacă George Enescu ne învaţă că muzica porneşte din inimă şi se adresează inimilor, ţăranul maramureşean o grăieşte la fel de mândru: „Gura-mi râde că-i buiacă/ Inima-mi plânje de-mi sacă/ Gura râde că-i nebună/ Inima-mi plânje de-mi sună.“

Proiecte, proiecte...

După ce recent a încheiat filmările la emisiunea „O dată-n viaţă“ de la TVR, în perioada următoare Maria Casandra Hauşi va participa la Festivalul Medieval de la Hunedoara, după care va susţine un concert la Muzeul Ţăranului Român. „Sper să aduc celor prezenţi la aceste manifestări, a declarat interpreta, o picătură din frumuseţea fără seamăn a cântecului popular maramureşean.“

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR.  9, 1-15 MAI 2012

copyright lumeasatului.ro