Apicultorii aşteaptă o revenire spectaculoasă odată cu înfloritul

Atunci când administrezi o stupină cu peste 60 de familii de albine, toată activitatea cotidiană se învârte în jurul acestora. Pe apicultorul Dumitru Buzilă, membru al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din judeţul Suceava, l-am găsit printre stupi, acasă în satul sucevean Forăşti. Anul 2012 a început cu câteva probleme din cauza temperaturilor scăzute, dezvoltarea familiilor fiind un pic întârziată, dar apicultorul speră într-o revenire spectaculoasă în momentul înfloririi pomilor.

Lucrările de sezon în stupină

Apicultorul tocmai terminase efectuarea reviziei generale de primăvară şi îndepărtarea situaţiilor anormale constatate cu această ocazie la câţiva stupi. Ne-a spus că, fără a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de căldură, din partea dinspre diafragmă se scot fagurii goliţi de miere sau cu miere puţină şi se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere şi păstură de la marginea cuibului sau, în lipsa acestora, se introduc faguri cu miere din rezervă, pentru că se anunţă răcirea vremii şi până la înfloritul pomilor mai este ceva vreme.

Această verificare se face numai în zile însorite cu temperaturi de peste +14°C şi se notează în carnetul de stupină toate constatările. Stupii sunt amplasaţi într-o livadă în care sunt plantaţi pomi din aproape toate speciile. Apicultorul a pregătit şi un loc special amenajat de unde albinele îşi vor lua necesarul zilnic de apă. „Le-am creat un loc anume pentru a-şi sorbi picătura de apă. Albina este o mare consumatoare de apă, iar un stup, în dezvoltarea lui maximă, are nevoie cam de 250 mililitri de apă pe zi. Albinele cară apa aceasta, cu miligramele, în guşă în stup, o pun în rame şi este foarte importantă la creşterea puietului şi prelucrarea nectarului“, ne-a spus Dumitru Buzilă.

În ceea ce priveşte stupăritul pastoral, apicultorul spune că acesta ar presupune mai mult floarea-soarelui, dar el preferă să ţină albinele pe lângă casă, într-o zonă bună, bogată în floră spontană, livezi nelucrate chimic. Este un areal propice obţinerii de produse ecologice, unde se găsesc predominant salcâm şi tei, dar şi o livadă cu pomi fructiferi. Despre salcâm el spune că este foarte pretenţios la temperatură şi secretă numai dacă temperatura ambiantă este cel mult între 23 şi 25 grade. Dacă trece de 25 grade, floarea de salcâm se strânge şi nu secretă nectar. „Dacă pleci în pastoral şi vremea nu ţine cu tine poţi înregistra chiar pierderi, ţinând cont că o astfel de deplasare presupune o pregătire specială, iar cheltuielile de transport sunt foarte mari, ne-a spus Dumitru Buzilă.

Miere de calitate cu certificare bio

Apicultorul din Forăşti a renunţat aşadar la pastoral pentru că produce miere ecologică acasă, evitând astfel culturile de floarea-soarelui sau alte plante floricole care sunt tratate chimic.  „Această miere produsă de mine este considerată ecologică, dacă ne referim la mediul din care albina îşi recoltează nectarul. Deja producţia anului 2011 am reuşit să o etichetez ca produs bio după cei trei ani cât a fost perioada de conversie. Am folosit faguri artificiali numai din crescătură, fiind achiziţionaţi de la firme care au certificare de produse bio.

Din anul 2010 am intrat şi în Asociaţia „Produs în Bucovina“. A fost de bun augur pentru noi, pentru că am reuşit să promovăm produsele noastre şi să ajungem unde nu am sperat: în Bucureşti, Cluj, Iaşi. Datorită bunei organizări şi mediatizării am reuşit să ne facem cunoscute produsele, să punem pe piaţă produse extraordinare şi foarte bine apreciate. Am peste 60 de familii cu care am intrat în programul Bio şi urmează să ne extindem până la 80 de familii, este maximul cu care aş putea lucra eu şi soţia“, ne-a mărturisit apicultorul. În munca sa, Dumitru Buzilă este ajutat de soţie, Elena. Este educatoare de aproape 30 de ani, iar timpul îi permite să se ocupe acum şi de apicultură, care constituie principala sursă de venit a familiei. Elena Buzilă ne-a spus că atunci când faci o muncă cu plăcere nu este greu.

„Satisfacţia muncii nu este numai atunci când culegi mierea, ci şi când observi dezvoltarea familiei de albine. Cel mai mult mă bucură să văd că familia este dezvoltată şi nu duce lipsă de nimic. Albinele sunt ţinute libere până toamna, cât de târziu permite vremea, pentru că albina bună este cea care intră la hibernare târziu şi iese devreme primăvara la roit. Unii spun că e uşor, dar nu e chiar aşa, pentru că albinele cer anumite lucruri, care trebuie făcute la timpul lor. Dacă nu faci în ziua potrivită, apoi degeaba mai faci“, ne-a spus Elena Buzilă.  După ce a participat la numeroase târguri de profil din ţară, produsele apicole ale lui Dumitru Buzilă au ajuns să fie cunoscute pentru efectele lor curative.

Acum, în prag de primăvară, apicultorul din Forăşti consideră obligatoriu un tratament naturist revitalizant pentru întărirea sistemului imunitar al omului. De exemplu Pulpa de cătină cu miere – produs în Bucovina (după cum scrie şi pe etichetă) este recomandată în special ca protector şi regenerant hepatic. Dumitru Buzilă a mai explicat că reţeta pe bază de miere de salcâm, tinctură de propolis, polen crud şi sirop de cătină are puternic efect antioxidant, inhibă dezvoltarea celulelor canceroase şi stimulează secreţia glandelor interne.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI NR.  9, 1-15 MAI 2012

copyright lumeasatului.ro