Fondurile europene pentru agricultură, unde ne situăm şi ce aşteptăm după 2014?

Pe măsură ce înaintăm în timp şi ne apropiem de limita celor cinci ani de derulare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (2007-2014), prin care au fost prevăzute fonduri europene alocate de Uniunea Europeană pentru agricultură, se discută tot mai mult despre volumul accesat de România. În plus, sunt aduse tot mai des în discuţii elemente ce vizează Politica Agricolă Comună după 2014, interesul fiind îndreptat mai ales către sprijinul alocat de Uniunea Europeană şi cum va fi acesta direcţionat pe sectoare. Despre toate acestea discutăm cu doamna Cornelia Mihai, director general Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală din MADR.

– Doamna director, în ce măsură am reuşit până la acest mo­ment să atragem fondurile de la Uniunea Europeană? Care este mai exact procentul absorbţiei?

– În ceea ce priveşte stadiul absorbţiei şi fondurile atrase de la Uniunea Europeană procentul este 35%, reprezentând 3,6 miliarde euro plăţi efectuate dintr-un total de 8 miliarde de euro, bani alocaţi prin FEADR. Această alocare se cofinanţează după cum ştiţi şi cu bugetul de stat, totalul ajutorului public reprezentând 10 miliarde.

Având în vedere că suntem la jumătatea perioadei de implementare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru anul acesta, ne-am stabilit un target de 50% din alocările acestui program care trebuie să fie efectiv plătite. Iar pentru primele luni ale acestui an avem un procent de realizare a plăţilor de 12% din targetul anului 2012, care este de 1,4 miliarde din FEADR, şi cu tot cu alocarea de la bugetul de stat 1,7 miliarde de euro plăţi efective pe programul de dezvoltare rurală incluzând investiţiile plus plăţile de pe Axa II.

– Cu ce noutăţi vine direcţia pe care o conduceţi pentru 2012? Ce măsuri au fost lansate sau relansate?

– Sunt multe noutăţi anul acesta. Poate cel mai important de spus este faptul că am modificat PNDR-ul cu un obiectiv major legat de creşterea absorbţiei, anul 2012 din acest punct de vedere pentru noi reprezentând un accelerator, ca să spun aşa. Sunt două tipuri de acţiuni majore pe care le întreprindem în acest sens: în primul rând modificările programului care să ducă la absorbţia fondurilor. Mă refer aici în special la introducerea unor facilităţi privind accesul la finanţare, şi anume creşterea procentului de cofinanţare nerambursabilă de la 70% la 85% pentru anumite măsuri din cadrul programului, cum sunt cea de turism şi cea privind desfăşurarea activităţilor nonagricole, în special pentru activitatea de producţie.

De asemenea, având în vedere că anul acesta vom lansa majoritatea măsurilor cu ultima sesiune, am modificat programul în sensul că proiectele eligibile care rămân fără finanţare în cadrul acestor sesiuni, pe măsura economiilor înregistrate (rezilieri sau achiziţii de valoare mai mică), să primească totuşi finanţare. O altă propunere care s-a materializat în anul 2012 este aceea privind realocarea fondurilor de la măsuri care nu mergeau foarte bine, cum sunt cele privind Grupurile de producători sau cea de asistenţă tehnică, înspre cele pentru care s-a manifestat un interes ridicat, cum sunt binecunoscutele Măsuri 121 - Modernizarea exploataţiilor, 312 – Sprijin pentru microîntreprinderi, a cărei alocare s-a epuizat anul trecut, precum şi 123 – Industrie alimentară.

De asemenea, un alt element al anului 2012 este faptul că în cadrul sesiunii care deja se derulează pentru Măsura 121 în perioada 17 aprilie - 31 vom mai avea alocări distincte pentru câteva sectoare prioritare din cadrul PNDR specifice domeniului de creştere a animalelor.

Esenţial este faptul că, dacă la început PNDR, cel puţin pe anumite subiecte, era criticat că nu are priorităţi, prin această modificare la Măsura 121 sunt aduse în prim-plan anumite elemente de prioritate pentru agricultura românească şi aici indiscutabil este vorba despre sectorul de creştere a animalelor, şi anume aceste standarde care este obligatoriu să fie respectate şi de fermierii noştri, cele privind calitatea laptelui şi, bineînţeles, cele legate de Directiva nitraţilor şi a nitriţilor.

O altă alocare în cadrul acestei sesiuni va fi dedicată fermelor de semisubzistenţă. Este vorba despre posibilitatea ca aceste ferme care au decizii de finanţare semnate cu APDRP-ul să poată depune în cadrul Măsurii 121, fără a se concura cu celelalte dosare, un mic proiect de dezvoltare a cărui valoare poate fi de la 5 mii până la 50 mii de euro.

– Cum se conturează politica de dezvoltare rurală în perioada imediat următoare finalizării Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Rurală?

– Perioada de programare 2014-2020 va fi diferită din multe puncte de vedere faţă de cea actuală, Comisia Europeană propunându-şi ca aceasta să fie definită de o abordare consolidată a tuturor fondurilor europene prin crearea unui Cadru Strategic Comun, care vizează armonizarea regulilor de gestionare. În acest sens, va exista chiar şi un regulament comun care va conţine un set de principii generale, iar acest instrument trebuie folosit pentru a menţine rolul politicii de „promotor“ al unei abordări integrate în atingerea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii Europene. Totodată, Comisia propune o abordare strategică care presupune 11 obiective tematice definite în Cadrul Strategic Comun la nivelul Uniunii Europene, cât şi existența unui contract de parteneriat între UE şi fiecare stat membru. Acest contract va cuprinde estimarea utilizării fondurilor în vederea realizării obiectivelor stabilite în Strategia UE 2020.

În ceea ce privește politica de dezvoltare rurală, și aceasta va avea o nouă abordare. Noul Regulament FEADR vizează o politică de dezvoltare rurală care combină dimensiunea socială cu cea economică şi teritorială. Ea va fi inclusă în Cadrul Strategic Comun tuturor programelor şi va trebui să fie orientată spre un număr limitat de obiective ale strategiei UE 2020. Obiectivele strategice ale politicii de dezvoltare rurală pe termen lung sunt legate de contribuţia la competitivitatea agriculturii, la gestionarea durabilă a resurselor naturale, la combaterea schimbărilor climatice şi la dezvoltarea teritorială echilibrată.

– În ceea ce ne priveşte, care sunt elementele de noutate pe care le cunoaşteţi privind această perioadă?

– Comisia Europeană a urmărit asigurarea continuării actualei perioade de programare, dar vor exista și unele schimbări în arhitectura noului program de dezvoltare rurală. În acest sens, va fi eliminat sistemul de axe, statele membre având astfel flexibilitate în alegerea măsurilor care răs­pund cel mai bine priorităţilor naţionale în contextul obiectivelor europene. Totodată, statele membre vor avea posibilitatea de a include subprograme tematice cu rate mai mari de sprijin, pentru a răspunde nevoilor tinerilor agricultori, micilor fermieri, zonelor montane şi lanţurilor scurte de aprovizionare.

Un alt element de noutate îl reprezintă stabilirea a 3 obiective transversale tuturor măsurilor prevăzute în regulament: inovare, mediu şi schimbări climatice. În viitor se urmărește aducerea cercetării mai aproape de producție, astfel că inovarea va avea un rol important, fiind instituit un Parteneriat european de inovare (PEI) pentru „productivitate şi durabilitate agricolă“, regulamentul prevăzând premii pentru cele mai bune proiecte de inovare şi cooperare locală care implică cel puţin două entităţi situate în state membre diferite.
În ceea ce privește abordarea Leader, rolul Grupurilor de Acțiune Locală este consolidat în noua perioadă de programare. Acestea vor avea o mai mare flexibilitate în dezvoltarea unor strategii locale care să răspundă cel mai bine nevoilor locale, având posibilitatea de a finanța proiecte din mai multe programe cu finanțare europeană.

Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pachetul legislativ propus reprezintă o oportunitate de a continua procesul de dezvoltare a spațiului rural prin implementarea unui set de măsuri atât în domeniul agricol cât și nonagricol, care să răspundă cât mai bine nevoilor de modernizare și adaptare a satului românesc din punct de vedere economic, social și de mediu.

I BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.  9, 1-15 MAI 2012

copyright lumeasatului.ro