Camelina, planta viitorului

Primele câmpuri cu camelină - o plantă energetică utilizată ca materie primă în obţinerea de biokerosen, combustibil folosit în aviaţie - au apărut în România în urmă cu câţiva ani. În prezent, se cultivă în şase judeţe - pe suprafeţe mici -, însă interesul pentru această plantă este tot mai mare. Principalele avantaje: se poate cultiva pe terenuri degradabile, perioada de vegetaţie este redusă, nu este nevoie de ierbicidare. Producţia la hectar se ridică la circa două tone, din care se pot obţine între 650 şi 680 de kilograme de biokerosen. Seminţele de camelină se vând la un preţ cu aproximativ 30% mai mare decât cele de rapiţă, altă plantă energetică.

Camelina românească

Primele suprafeţe cultivate în România au fost realizate sub îndrumarea doctorui inginer Ion Toncea de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. De altfel, există şi un soi de camelină înregistrat la OSIM sub numele de Camelia. Cercetătorii români au pornit de la un soi adus din Austria, căruia i s-au adus îmbunătăţiri potrivit caracteristicilor de sol şi climă de la noi.

Dacă primele încercări au fost mai degrabă timide, în prezent premisele par să se arate mai mult decât favorabile pentru această cultură. O dovadă în acest sens este şi interesul manifestat de industria aeronautică pentru camelină. Şi nu sunt doar vorbe, s-a trecut deja la fapte.

Tarom şi Airbus au în curs de derulare un astfel de proiect, aflat în momentul actual în fază de testare. În funcţie de rezultatele obţinute, n-ar fi deloc exclus ca cele două firme să apeleze la agricultorii români pentru producţia de camelină. Sunt şi alţii care ne-au luat-o înainte. Nemţii de la Lufthansa au înlocuit deja kerosenul tradiţional cu un combustibil pe bază de camelină. De altfel, aceasta este şi prima companie care operează un zbor regulat cu un aparat alimentat cu biokerosen.

Suprafeţe în creştere şi la noi

Marcel Mincan, judeţul Dolj, este un fermier care a cultivat camelină pentru prima dată anul trecut, sub îndrumarea lui Ion Toncea de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Este mulţumit de rezultate, motiv pentru care acum vrea să mărească suprafeţele până la circa 200 hectare. O seamănă în luna noiembrie, în două reprize, dar şi în primăvară. Cu alte cuvinte, este la momentul la care încă testează această cultură. Mai simplu spus, vrea să vadă care sunt perioadele favorabile dezvoltării acestei culturi, mai ales că românii nu au experienţă în domeniu.

În primul an a realizat o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, în condiţiile în care camelina a fost semănată primăvara. Este mulţumit de evoluţia plantei, pentru că „elimină altele din jurul ei şi se bate cu insectele“. Şi, drept urmare, costurile sunt mai mici. Camelina se seamănă ca şi lucerna cu combina de grâu; la fel se şi recoltează.

În ceea ce priveşte vânzarea recoltei viitoare, fermierul nu-şi face probleme că nu ar avea cui s-o vândă. Este deja contractată, producţia mergând către industria cauciucului, după cum susţine agricultorul din Dolj. De altfel, camelina poate fi folosită ca materie primă în industria cosmetică, a cauciucului şi în aeronautică. De asemenea, uleiul poate fi folosit ca aliment – nu are colesterol, iar şroturile în hrana animalelor.

Mincan exploatează circa 1.600 de hectare de teren agricol în localitatea Celaru din judeţul Dolj. Are culturi de grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, precum şi de plante energetice.

Avantaje

• acizii graşi din uleiul extras din seminţe permite obţinerea biokerosenului utilizat în aviaţie. Utilizarea acestui combustibil permite o reducere semnificativă a emisiilor de CO2, chiar cu peste 50%.

• camelina nu este pretenţioasă faţă de sol, fiind cultivată pe terenuri cu fertilitate scăzută. Este o hrană de foarte bună calitate pentru animale sub formă de şrot, după extracţia uleiului (asemănător şrotului de soia). Planta rezistă bine la îngheţurile târzii de primăvară (de până la -5°C).

• perioadă scurtă de vegetaţie.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011

copyright lumeasatului.ro