Culturi modificate genetic

Pentru fermieri a venit momentul să culeagă beneficiile

Culturile modificate genetic (MG) oferă oportunităţi nebănuite în atingerea unor obiective majore ale politicii europene. Deşi aceste culturi nu reprezintă soluţia care va rezolva toate problemele, beneficiile ce pot fi încasate de fermieri depăşesc toate realizările de până acum. Culturile MG pot ajuta în rezolvarea unor provocări sociale cu care se va confrunta Europa, precum sustenabilitatea, emisiile de dioxid de carbon, eficienţa utilizării resurselor energetice.

Prima obligaţie: accesul la noile tehnologii

Tehnologia modificării genetice poate juca un rol major în strategia Europei din 2020 de a revitaliza economia Uniunii Europene ca un motor puternic, eficient şi aducând în acelaşi timp inovaţie, revigorarea forţei de muncă şi a productivităţii. Pentru a conştientiza avantajele oferite de culturile modificate genetic, europenii trebuie, mai întâi, să aibă acces la astfel de tehnologii. În cazul în care culturile modificate genetic şi produsele derivate din acestea devin accesibile pieţei, fermierii şi consumatorii vor beneficia şi de libertatea de alegere.

Fără discriminare

Fermierii europeni trebuie să aibă încredere că vor avea un loc principal în accesarea tuturor tehnologiilor. Terra, cu cei aproape şapte miliarde locuitori, este total dependentă de o mulţime de tehnologii care ne asigură hrana, casa şi îmbrăcămintea. Nevoile noastre se modifică în mod constant, după cum şi populaţia creşte, iar, în mod inevitabil, mediul înconjurător global este afectat.

Fermierii se confruntă deja zilnic cu cinci provocări majore:
• menţinerea profitabilităţii în agricultură ca urmare a creşterii costurilor de producţie;
• creşterea producţie de hrană într-o manieră mai sustena­bilă şi mai prietenoasă cu mediul înconjurător;
• reducerea impactului schim­bă­rilor climatice prin dimi­nuarea incidenţei agricul­­turii în ciclul carbonului;
• adaptarea la schimbările climatice, inclusiv cultivarea pe soluri mai puţin produc­tive, apariţia unor boli şi dăunători noi în cultură, reducerea proviziilor de apă;
• menţinerea unei competiti­vităţi la scară globală, chiar şi în lipsa unor instrumente moderne disponibile majori­tăţii fermierilor din lume.

O industrie în creştere

Tehnologia modificării genetice ajută deja fermierii să răspundă acestor cerinţe. Acesta este şi motivul pentru care 14 milioane de fermieri din lume au ales să cultive plante modificate genetic pe o suprafaţă de 134 milioane hectare (echivalentă cu suprafaţa Franţei, Germaniei şi Regatului Unit al Marii Britanii la un loc), făcând ca tehnologia modificării genetice să reprezinte una dintre cele mai rapide inovaţii din agricultură. Chiar şi în Europa, unde astăzi cultivarea plantelor modificate genetic este încă limitată, această tehnologie s-a răspândit rapid în ultimul deceniu, fermierii conştientizând beneficiile aduse de aceste culturi.

Principalele motivaţii

Deşi politicienii europeni amână adoptarea acestei noi tehnologii, fermierii devin mai conştienţi de beneficiile aduse prin cultivarea plantelor modificate genetic.

Argumentele pot fi:
• producţia poate creşte cu 6% - 30% pe aceeaşi suprafaţă agricolă, evitând extinderea suprafeţelor cu teren ce reprezintă un refugiu pentru biodiversitate şi care este destinat conservării naturii;
• nevoia utilizării de combustibil şi emisiile de dioxid de carbon pot fi diminuate prin reducerea lucrărilor agricole. În 2008, acest lucru a dus la o reducere globală a emisiilor cu 15.6 miliare kg dioxid de carbon, echivalent cu o reducere de 6,9 milioane maşini;
• apa reprezintă viaţă: culturile modificate genetic pot determina creşterea producţiilor asociate unei utilizări mai durabile a resurselor de apă. Aceste culturi pot suporta mai bine lipsa apei prin reducerea pierderilor şi prin îmbunătăţirea toleranţei la secetă;
• reducerea pagubelor produse de insecte prin folosirea plantelor rezistente la dăunători, reducând astfel numărul de tratamente.

Securitatea şi siguranţa alimentară Argumente:

• porumbul modificat genetic conţine mai puţine micotoxine;

• utilizarea culturilor modificate genetic poate asigura obţinerea unei hrane mai sigure, sănătoase şi nutritive. Sunt incluse şi produsele alimentare cu un conţinut şi o compoziţie modificată în ulei;

• culturile modificate genetic biofortificate pot ajuta în controlul deficienţelor prin încorporarea mai multor micronutrienţi în alimente. Un exemplu în acest sens este orezul auriu, un soi modificat genetic cu un conţinut crescut de beta-caroten, ce poate ajuta în cazul deficienţelor de vitamina A întâlnite la copiii din ţările în curs de dezvoltare;

• prin tehnologia modificării genetice se pot obţine uleiuri alimentare mai sănătoase prin reducerea conţinu­tului de aminoacizi saturaţi sau prin producerea de aminoacizi omega - 3, ce aduc multe beneficii în sănătate.

O şansă pentru ţările sărace

Plantele modificate genetic ajută ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a-şi hrăni populaţia. Culturile modificate genetic pot ajuta în atingerea ţintelor de dezvoltare ale mileniului, precum reducerea sărăciei prin ajutarea fermierilor din ţările în curs de dezvoltare. Plantelor modificate genetic pot produce mai mult, folosind mai puţin teren, iar plantele transgenice cu toleranţă la secetă pot atenua efectele schimbărilor climatice în regiunile aride. Faptele vorbesc de la sine. Dintre cei 14 milioane de fermieri care aleg să cultive plante modificate genetic, peste 90% provin din ţări în curs de dezvoltare şi au resurse limitate. Mai mult, este de remarcat faptul că aproape jumătate din suprafaţa globală cu plante modificate genetic se află în ţările în curs de dezvoltare.

Un profit imens

Datele de până acum indică faptul că plantele modificate genetic contribuie la asigurarea unei economii europene durabile. Global, fermierii au obţinut un profit de 34 miliarde euro de la introducerea acestor plante în culturi, din care 44% s-au obţinut din creşterea substanţială a producţiei, iar 56% din reducerea costurilor de producţie.

Creşterea cunoştinţelor

Se foloseşte adeseori argumentaţia că europenii nu doresc să consume alimente modificate genetic. Totuşi, studii recente arată că percepţia consumatorului european devine tot mai favorabilă acestora. Mai mult, când astfel de produse sunt puse la vânzare şi etichetate conform legislaţiei, consumatorul le achiziţionează. Cu cât consumatorul cunoaşte mai bine beneficiile tehnologiei modificări genetice, cu atât le acceptă mai bine. Fermierii europeni cunosc acest lucru. Ei aleg din ce în ce mai mult să importe materie primă modificată genetic pentru furaje, dar şi să cultive, acolo unde este posibil, plante modificate genetic.

Faptele sunt clare:

• conform unui sondaj Eurobarometru din 2005, aproximativ 27% din europeni au o atitudine pozitivă cu privire la alimentele modificate genetic;
• aproape jumătate din europeni afirmă că ar fi de acord să cumpere alimente modificate genetic dacă ar fi obţinute într-un mod mai prietenos cu mediul înconjurător în comparaţie cu cele convenţionale;
• din ce în ce mai mulţi consumatori europeni consideră că tehnologia genelor va avea o influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii în următorii 20 de ani,+ – de la 10% în 1999 la 30% în 2005.

Articol preluat din „Europa Bio“
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 23, 1-15 DECEMBRIE 2010

copyright lumeasatului.ro