O dispută absurdă pe tema broccoli-tomate

Ingineria genetică a făcut obiectul unui proces de lungă durată, în care trebuia stabilit dacă anumite metode de reproducţie a plantelor, cum ar fi încrucişarea sexuată a genomului întregii plante, pot fi brevetate, la nivel european, de către Oficiul European de Brevete (OEB). În dosarul „Broccoli“ (G 2/07), OEB a acordat un brevet de marker asistat pentru selecţie (marker-assisted selection), considerat a fi un proces tehnic şi, prin urmare, brevetabil. În schimb, în cazul „Tomate“ (G 1/08), brevetul are multe condiţionări greu de explicat.

Multă bâjbâială

Conform AES, în ambele cazuri, la Marea Cameră de Apel (MCA) a OEB, discuţiile nu au urmărit, în mod special, aspectele tehnice de reproducere a plantelor, ci s-au axat pe interpretarea textelor juridice şi definiţia de „procese biologice esenţiale“, aşa cum este prevăzut în normele de aplicare a CEB. După consultări şi dezbateri prelungite, Marea Cameră de Apel a hotărât că procesele biologice esenţiale pentru producerea de plante (sau animale) sunt excluse de la brevetare. Interpretarea acestei excluderi este percepută ca o asigurare că legea de brevetare se aplică uniform. Cu această decizie, se clarifică faptul că „se exclude de la brevetare un proces privind producţia de plante, care implică încrucişarea sexuată a genomului întregii plante, precum şi selectarea ulterioară a plantelor. Includerea unei simple măsuri tehnice, care serveşte pentru a permite sau a asista efectuarea demersurilor de încrucişare sexuată a genomului întregii plante sau de selectare ulterioră a plantelor nu încalcă această excludere de la brevetare“.

Totuşi, ce se brevetează?

În timp ce dispozitivele tehnice sau alte mijloace, cum ar fi markerii genetici, pot fi invenţii brevetabile, utilizarea lor nu face brevetabil un proces biologic în esenţă. De asemenea, MCA a ajuns la concluzia că procesele de producere a plantelor, prin introducerea sau modificarea unei trăsături în genom, folosind ingineria genetică, pot fi brevetabile, deoarece nu se bazează pe încrucişarea sexuată a întregului genom.  Ce poate înţelege omul raţional din aceste explicaţii enigmatice? Aproape nimic, nici măcar din punctul de vedere al prospecţiei ştiinţifice. Şi nu este de mirare, atât timp cât la nivelul Consiliului Europei tot ce se referă la cercetări şi aplicaţii genetice reprezintă un tabu de esenţă politică. Potrivit AES, acum se consideră că această decizie finală poate fi folosită de Camerele Tehnice de Apel pentru a o aplica în alte cazuri similare.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2011

copyright lumeasatului.ro