Brăviceni, satul de oameni bravi

Stătea în marginea drumului şi scruta zarea. Aştepta pe cineva. În sfârşit, dinspre Chişinău îşi făcu apariţia un grup de oameni de afaceri din Polonia. L-am lăsat atunci să-şi respecte oaspeţii. După câteva zile m-am revăzut cu Vlad Cociorvă, primar al satului Brăviceni de lângă Orhei, chiar dacă îl aşteptau o mulţime de treburi.

– Azi ne vin proiectanţii de la Bălţi. Vedeţi, vara asta trebuie să ducem la bun sfârşit gazificarea satului. Le-am promis oamenilor...

Primarul păşi grăbit spre maşina de serviciu şi mă îndemnă să iau loc alături. Pe drum îmi povesti de frământările ce-l năboiesc în fiece zi. Consilierii locali hotărâseră la ultima şedinţă ca, imediat ce se vor încheia lucrările de instalare a conductelor magistrale de gaze, să înceapă reparaţia capitală a străzilor. Cu acest proiect se va prezenta în faţa instanţelor de resort din Chişinău, în speranţa că, pe lângă contribuţia financiară a agenţilor economici din sat, va mai obţine o parte din buget pentru acest proiect.

Cele peste treizeci de societăţi comerciale ce activează în satul Brăviceni contribuie la bunăstarea localităţii. Fără susţinerea liderilor unităţilor economice, programul de dezvoltare a Brăvicenilor ar fi aproape de nerealizat. Vă daţi seama de câte resurse materiale, financiare şi umane este nevoie pentru a menţine pe linia de plutire viaţa şi activitatea unui mare sat?

Primarul se mândreşte că, atunci când vine în faţa sătenilor cu vreo iniţiativă considerabilă, aceştia îl susţin cu vorba şi cu fapta. Aşa a început construcţia apeductului sau reparaţia capitală a Lăcaşului Sfânt şi a Casei de Cultură. În prezent, peste 64% din ţărani şi-au deschis o afacere profitabilă sau lucrează la patronii locali, câştigând lunar un salariu decent. Firmele brăvicene cultivă în cele 153 de sere legume timpurii, iar mulţi gospodari au sădit livezi intensive de meri, pruni, piersici şi îngrijesc de culturi de câmp folosind tehnologii avansate, preluate de la fermieri versaţi din statele europene.

Prin intermediul primăriei, viitorii crescători de capre au accesat deja fermele zootehnice, producătoare de tineret caprin din Olanda, Cehia şi România. Un ajutor deosebit şi o consultanţă calificată în selectarea raselor de animale şi îngrijirea lor le acordă doamna Zamfirescu, preşedinte a Asociaţiei Române de Creştere a Caprinelor. Un alt proiect de succes al primarului este fabrica de brânzeturi „Bravilacta“. Temelia întreprinderii a pus-o în 1997. În prezent, fabrica produce zilnic peste 13 tone de lactate, mai ales brânzeturi dure şi moi după tehnologii originale italiene, elveţiene şi româneşti.

Proiecte susţinute de străini

Primăria a câştigat în februarie primul grant în valoare de 77 mii de dolari pentru gazificarea localităţii, cu ajutorul unei organizaţii internaţionale, FIDA, ce implementează în structurile sociale şi agricultura ţărilor foste comuniste tehnologii performante şi metodologii ştiinţifice de gospodărire a pământului.

Un alt program de asistenţă va fi acordat de Germania pentru construirea unei staţii de producere a biogazului. Şi guvernul Cehiei a alocat sătenilor un grant pentru edificarea staţiei de epurare a apelor reziduale şi menajere ce a fost dată în folosinţă anul acesta, în luna august. Primăria a oferit Universităţilor Agrare din Brno şi Praga câte două hectare de terenuri în raza localităţii pentru testarea de către savanţii şi studenţii cehi a plantelor de câmp şi multianuale, prevăzute de programele de studii şi colaborare.

În perioada 2011-2012 oamenii de ştiinţă de la aceste centre universitare vor contribui prin mijloacele statului lor la sădirea pe meleagul moldovean a 20 ha de livezi intensive şi a 10 ha de vie din soiuri nobile de struguri de masă.

Cooperativa Legumicolă „Brăviceni“ a câştigat un alt grant, oferit de Guvernul Poloniei, pentru construirea în termeni operativi a unui frigider cu o capacitate de 900 metri cubi şi a casei de ambalare a fructelor şi legumelor cu destinaţie de export în Europa şi Rusia.

Andrei MOROŞANU, Republica Moldova
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 18, 16-30 SEPTEMBRIE 2010

copyright lumeasatului.ro