Trei fermieri îşi evaluează şansele în noul an agricol

În pragul demarării campaniei de primăvară, am vrut să aflăm de la trei fermieri din sudul ţării pe ce recolte mizează ei şi care este stadiul lucrărilor agricole. Interlocutorii noştri sunt Nicolae Sitaru - Ialomiţa, Alexandru Porumb - Ilfov şi Ilie Dan - Giurgiu. Părerea unanimă a lor este că recoltele din vară vor fi bune, dacă vom avea parte de un an normal, fără evenimente nedorite. Unele probleme ar putea să apară la rapiţă, care în unele zone a răsărit târziu din cauza secetei şi e mai rară. Au căzut şi precipitaţiile, însă ele au fost urmate îndeaproape de îngheţ.

Producţii prognozate

Nicolae Sitaru estimează randamente de 5,5 t/ha la grâu, 6 t/ha la orz, floarea-soarelui aproximativ 3 t şi la porumb de 10 tone.
Prognoza lui Alexandru Porumb este de 4-5 t la grâu şi 5-6 t la orz.

Ilie Dan: „La rapiţă, să zicem 1,5-2 t/ha, la grâu 4-4,5 t/ha, orzoaică în jur de 6 t/ha, floarea-soarelui 2,5-3 t/ha, iar la porumb 7-8 t/hectare“.

Structura culturilor

Nicolae Sitaru: „Am pus grâu pe aproximativ 950 ha şi orz pe 225 ha. În primăvară voi însămânţa 400 ha cu floarea-soarelui, 800 ha cu porumb, iar fasole, mazăre şi altele peste 100 ha. Nu am cultivat rapiţă, pentru că ar fi trebuit să o însămânţez prea târziu şi nu am vrut să risc.“

Alexandru Porumb: „Am ţinut cont numai de rotaţia culturilor, nu şi de preţurile pieţei. Aşa că am însămânţat în toamnă 350 ha cu cereale păioase, iar în primăvară am în plan 250 ha cu floarea-soarelui şi 50 ha cu porumb.“

Ilie Dan: „Am păstrat o suprafaţă mai mare pentru floarea-soarelui. Anul trecut am cultivat 50 ha, iar anul acesta, 200 hectare. În toamnă, am însămânţat 330 ha cu grâu, din care 50 ha cu grâu dur, 120 ha cu orzoaică şi 150 ha cu rapiţă. În primăvară, floarea şi porumbul vor ocupa doar 50 hectare.“

Lucrări minime

Nicolae Sitaru: „Terenul a fost arat 100%, încă din toamnă .“

Alexandru Porumb: „În toamnă, am arat toate cele 650 ha. În primăvară, mai dau un disc pe 350 ha.“

Ilie Dan: „Tot terenul a fost pregătit din toamnă. Pentru rapiţă şi culturile de primăvară am arat. În schimb, pentru celelalte culturi de toamnă am folosit discul mare“.

Sfecla  a dispărut

O problemă generală, în sudul ţării, o constituie dispariţia totală a sfeclei de zahăr, cu toate că este cea mai bine susţinută financiar. Cei trei invitaţi ne-au declarat că nu au cui să o vândă, neexistând fabrici de zahăr. Apoi, cultura are nevoie de apă, iar în zonele lor nu există sisteme de irigaţii. Să mai spunem că numai doi dintre interlocutorii noştri au primit sprijinul în avans, pentru înfiinţarea culturilor, în timp ce Nicolae Sitaru mai are de aşteptat, chiar dacă este preşedintele LAPAR.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 6, 16-31 MARTIE 2011

copyright lumeasatului.ro