Cartoful, tot mai bolnav

Cartoful se află în mare suferinţă. Vorbim în special de cel pentru sămânţă care nu beneficiază de niciun sprijin financiar, deşi înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar se ridică la cca 25 mii de lei. Preţul seminţei face ca mulţi dintre cultivatori să nu o mai cumpere, alegând să-şi producă propriul material săditor, chiar dacă acesta în timp degenerează.  O nouă boală înrăutăţeşte situaţia şi aşa gravă a cartofului. În urma atacului putregaiului inelar, căci despre el este vorba, au mai rămas cantităţi nesemnificative de seminţe de cartof certificate spre a fi cultivate.

Sămânţa, cea mai afectată

Aşa cum spunea recent domnul Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful“ din România, „doar pentru 60 de mii ha din cele 160 de mii acoperite cu această cultură s-au obţinut anul trecut subvenţii. Restul suprafeţelor au fost bântuite de mană şi de tot felul de boli. Lipsiţi de posibilitatea de a face tratamentele necesare, mulţi dintre producători s-au trezit cu plantele compromise în totalitate. Mai mult, din cele 870 ha de cartofi pentru sămânţă, multe au fost introduse în carantină“, mai spune domnul Benea. Duşmanul principal s-a dovedit a fi nemilosul clavibacter michiganensis (putregaiul inelar), adus se pare pe căi lăturalnice în ţară. „Vama e vraişte, spunea dl Benea, aşa că au intrat destui cartofi nefacturaţi şi fără avize de însoţire”. În plus, mulţi producători au folosit la înfiinţarea culturilor cartofii mici, de consum. O asemenea situaţie e valabilă atât la Braşov cât şi la Covasna şi Sibiu, dar nu numai acolo.

Bolile care fac ravagii

Doamna ing. Adriana Iliu, coordonatorul activităţii Unităţii Fitosanitare Sibiu, făcea precizări în acest sens. „Clavibacter a făcut ravagii atât în Germania, cât şi în Franţa, Belgia, Austria, Danemarca, Polonia, Spania, Anglia, Olanda, aşadar aproape în întreaga UE, şi a poposit în 2003 în România. Contaminarea nu poate fi depistată decât la recoltat şi poate fi confundată cu mana sau seceta. Tuberculii se deteriorează treptat sub efectul putregaiului inelar. În alte zone, ca de exemplu la Suceava, a ajuns să acţioneze şi putregaiul brun care este tot atât de distructiv. Boala nu poate fi combătută, dar cartofii respectivi pot fi consumaţi prin fierbere la 70°C. De sămânţă nu mai poate fi vorba.“ Dacă se depistează câţiva tuberculi contaminaţi într-un depozit se distruge întreaga cantitate. Tot astfel, dacă ai 2 ha carantinate în câmp trebuie să renunţi la întreaga suprafaţă contaminată şi timp de 5 ani nu mai poţi să plantezi cartofi acolo.

Greşeli care costă

Mulţi cultivatori, din dorinţa de a câştiga cât mai mult, au semănat cartofi după cartofi, deschizând astfel calea tuturor bolilor şi dăunătorilor. Potrivit statisticilor întocmite în urma controlului UF Sibiu, la 53 de producători s-au depistat peste 73 ha de cartofi contaminate cu clavibactrer numai în anul 2010-2011, faţă de 11,2 ha cu un an înainte şi numai 2,5 ha în 2005-2006. Cum se vede, bacteriile se înmulţesc îngrijorător.

Ce-i de făcut ca să nu ne trezim cu întreaga suprafaţă de cartofi infestată?  Federaţia Naţională „Cartoful” a propus ministerului un proiect de lege pentru subvenţionarea producătorilor care au culturi afectate. Este vorba de un sprijin de 1,2 lei per kilogram începând din toamna acestui an şi se pare că există chiar promisiuni în acest sens. Să sperăm că acest proiect va prinde viaţă. Altfel, România riscă să cultive numai cartofi de sămânţă şi să importe întreaga cantitate necesară.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 6, 16-31 MARTIE 2011

copyright lumeasatului.ro