Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Importanţa creşterii caprinelor în România

Caprinele reprezintă o oportunitate economică datorită numărului lor şi proprietăţii de a se înmulţi repede, potenţialului productiv superior şi cheltuielilor reduse de întreţinere, furajare şi comercializare a produselor.

În unele ţări din Europa precum Franţa, Elveţia, Austria, Anglia etc. s-au elaborat şi aplicat programe eficiente de înmulţire şi ameliorare, de nutriţie, sanitar – veterinare etc., care au imprimat capriculturii o notă specială de exploatare de tip industrial, prin valorificarea capacităţii lactogene şi diversificarea şi comercializarea produselor obţinute.

În ţara noastră există două rase de caprine: Rasa Carpatina

Este rasa cea mai veche şi cea mai răspândită, în cea mai mare parte în zonele montane şi premontane ale ţării, şi reprezintă aproximativ 75-80% din efectivul total de caprine, fiind adaptată condiţiilor pedoclimatice autohtone.

Rasa Carpatina provine din rasa Prisca, o primitivă, rustică, cu rezistenţă deosebită, heterogenă din punctul de vedere al culorii, al dezvoltării corporale a producţiei de lapte şi de iezi. Caracteristicile principale sunt producţia lapte-carne; talia mică; capul mic, cu profil drept sau uşor convex, caprele sunt în majoritate ciute, iar ţapii au coarne puternice, răsucite şi cu vârful în afară; pielea de pe corp este fină, acoperită cu păr şi puf de culori variate: albă, neagră, maro, pătate cu 2 sau chiar 3 culori.

Greutatea corporală la naştere este de 2,5-4 kg, în funcţie de numărul de iezi obţinuţi.
Greutatea adulţilor este de 50-60 kg la masculi şi de 35-43 kg la femele; fecunditatea 98-100% şi prolificitatea 130-160%; producţia medie de lapte este de 250-300 kg într-o perioadă de circa 7 luni de lactaţie.

Rasa Alba de Banat

S-a format prin încrucişarea caprelor din rasa Carpatină cu ţapi de rasa Saanen şi rasa Nobila germană.

Este rezistentă şi cu vitalitate ridicată, fiind răspândită în cea mai mare parte în Banat, dar şi în zonele colinare din Bihor, Maramureş, Braşov, dar şi în zonele de câmpie din judeţele Ialomiţa şi Constanţa.

Capul este caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de producţie, mic, cu aspect fin uscăţiv. Gâtul este de lungime mijlocie şi gros, are membre puternice uscăţive şi osatura dezvoltată cu aplomburi nor­male. Ugerul este bine dezvoltat, în formă de par sau globulos.
Greutatea corporală la naştere este de 4,5 kg la masculi şi de 3,5 kg la femele în cazul fătărilor simple, iar în fătările gemelare 3,5 kg la masculi şi 3,2 kg la femele; greutatea adulţilor variază între 30-58 kg; tineretul atinge maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 luni; fecunditate 97-99%, prolificitate 180-200%. Producţia de lapte variază între 250-500 litri, media fiind de 350 litri cu 3.8-4.4% grăsime, într-o perioadă de circa 150-180 zile de lactaţie.

Ştiaţi că:

Laptele de capră este un aliment foarte benefic, considerat însă şi un medicament preventiv şi curativ, fiind recomandat pentru copii, bătrâni şi bolnavi.
Iată doar câteva beneficii ale laptelui de capră:

– datorită conţinutului de calciu şi fosfor, întăreşte oasele şi previne osteoporoza;
– echilibrează tensiunea arterială şi atenuează durerile musculare şi articulare;
– ajută la regenerarea celulelor;
– creşte imunitatea, ajutând persoanele cu probleme respiratorii, în special TBC;
– reduce cu 45%-65% riscul de cancer la sân;
– previne cancerul de colon.

Pe lângă lapte şi brânza de capră, are proprietatea de a trata afecţiuni pulmonare, cardiovasculare şi intestinale. Având un conţinut scăzut de grăsimi, brânza de capră se digeră mai uşor decât alte brânzeturi.

Carnea de capră este mai sănătoasă decât celelalte tipuri de carne.
Nivelul de calorii ajunge la procentul de 122, asemănător cu cel de pasăre, fără piele (120 de calorii), calculat pentru 100 grame.

Mai mult, carnea de capră este cu 50-65% mai săracă în grăsimi. Se distinge şi prin valoarea nutriţională mare datorată în parte nivelului ridicat de proteine, comparativ cu alte sortimente de carne roşie, dar şi a aminoacizilor esenţiali şi a sărurilor de fier şi potasiu. Are colesterol redus, un nivel de lipide de opt ori mai mic decât în cazul cărnii de vită şi cu 40% mai mic decât al cărnii de pui.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011
Dr. ing. Cristinel ŞONEA, ing. Elena HOARĂ

Vizualizari: 1095



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Măneanu Varvara Magdalena -- (17-November-2011 )
Da, creşterea caprinelor dă randament rapid, şi-ţi oferă satisfacţii sufleteşti, întrucât acest animal este foarte simpatic.Am crescut şi eu capre din 1997, dar anul acesta în vară cineva mi-a dat foc la gospodărie şi au ars toate de vii, 10 capete, le ţineam în stabulaţie, a ars şi adăpostul şi furajul. Am văzut multe incendii de gospodării cu stocuri de furaje pt. animale. Consider că acestea sunt minuţios dirijate, pentru a descuraja orice iniţiativă a micilor proprietari de a creşte animale. Apropos, în acest caz cine este de vină ostaşii sau generali?

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI