Hipertensiunea, „ucigaşul tăcut“

Tensiunea arterială are două componente: tensiunea arterială sistolică - numărul mai mare, care reprezintă presiunea inimii generată pentru a pompa sângele de la inimă spre celelalte organe - şi tensiunea arterială diastolică - numărul mai mic, care ne arată presiunea vaselor sangvine în momentul în care inima se umple cu sângele venit din restul corpului.

Tensiunea arterială este considerată normală atunci când valoarea sistolică este mai mică de 140 mm col Hg, iar cea diastolică mai mică de 80 mm col Hg.

Tensiunea fundamentală e considerată a fi cea măsurată dimineaţa, înainte de a mânca şi după perioada de odihnă de peste noapte.Valorile tensiunii arteriale sunt de obicei mai scăzute dimineaţa şi mai ridicate spre seară, mai scăzute vara şi mai ridicate iarna.

De regulă, presiunea sistolică creşte odată cu vârsta. Cu toate acestea, după 60 de ani, presiunea diastolică începe să scadă lent, deoarece vasele sangvine îşi pierd din elasticitate şi devin rigide.

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale prin metoda clasică - aparate cu mercur - sau aparate electronice trebuie să respecte câteva reguli:

• măsurarea tensiunii arteriale se face după 5 minute de repaus, şezând;
• braţul trebuie să fie la nivelul inimii;
• nu trebuie să fumaţi cu minimum 15 minute înaintea măsurătorii;
• nu consumaţi cafea în ora precedentă examinării;
• la pacienţii peste 65 de ani, diabetici sau sub tratament antihipertensiv, tensiunea arterială se va măsura şi în picioare, imediat după schimbarea poziţiei şi la câteva minute după.

Dacă tensiunea creşte cu cel puţin 2 mm Hg peste valoarea medie, când este măsurată în condiţii de repaus şi de calm, este un semn de hipertensiune.

Aceasta implică o suprasolicitare din partea inimii, care trebuie să pompeze sângele contra unei presiuni superioare. Astfel apare îngroşarea pereţilor ventriculilor şi poate duce la insuficienţă cardiacă. Hipertensiunea poate acţiona şi asupra sistemului nervos central, declanşând dureri de cap, ajungând chiar şi la accident vascular cerebral. Valoarea acesteia creşte cu vârsta, din cauza pereţilor arteriolelor şi a vaselor mici, care îşi pierd elasticitatea şi se pot rupe, prin depozitarea de săruri de calciu.

Principalele semne ale hipertensiunii arteriale sunt: cefalee matinală în regiunea occipitală, ameţeli, insomnie, amorţirea membrelor. Se recomandă un regim alimentar bogat în minerale.

Printre cauzele producerii hipertensiunii se află: ereditatea în 60% din cazuri, obezitatea, consumul mare de sare (necesarul de 3-4 g/zi) şi stresul.

Este important de ştiut că oscilaţii ale tensiunii arteriale pot să apară şi în funcţie de locul în care se desfăşoară măsurătorile. De exemplu, în cabinetul medical pacientul poate avea o tensiune crescută, dar o măsurătoare efectuată în condiţiile obişnuite de mediu ale pacientului poate arăta valori normale. Această situaţie este cunoscută sub numele de „hipertensiune de halat alb”.

Semnele afecţiunii sunt greu de identificat. Tensiunea oscilantă este destul de periculoasă pentru că, de cele mai multe ori, simptomele ei nu sunt resimţite în mod evident. Dacă există, simptomele sunt estompate: dureri de cap, ameţeli, tulburări de vedere şi auz, hemoragie nazală, senzaţie de presiune toracică. Ele devin sesizabile în momentul în care hipertensiunea s-a instalat deja. Chiar şi atunci, sunt deseori ignorate sau tratate simptomatic, fără a investiga cauza reală. Datorită caracterului ei asimptomatic, hipertensiunea a fost numită „ucigaşul tăcut”.

Chiar dacă tensiunea arterială oscilantă nu afectează stilul de viaţă al pacientului, salturile hipertensive trebuie controlate şi prevenite. Un pacient care suferă de o astfel de afecţiune nu trebuie să renunţe la supravegherea medicală. Medicul este cel care trebuie să identifice factorii de risc, să îi măsoare tensiunea frecvent şi să îl ţină sub observaţie.

Mai mult, sunt recomandate câteva modificări ale stilului de viaţă: reducerea consumului de sare, scăderea greutăţii corporale dacă pacientul este obez sau supraponderal, întreruperea fumatului, suprimarea consumului de alcool. Toţi aceşti factori pot contribui la creşterea tensiunii arteriale şi la instalarea hipertensiunii. Dacă sunt însă corectaţi, tensiunea poate reveni la parametri normali.

În cazul unei tensiuni arteriale oscilante, este esenţial regimul alimentar fără grăsimi animale (colesterolul scade calitatea peretelui arterial, reducându-i elasticitatea), carne de porc, prăjeli, cafea, alcool, ţigări, sare (care reţine apa în organism şi creşte volumul sangvin), conserve.

Alcoolul nu numai că face să crească tensiunea, dar chiar produce tensiune. Se recurge la un regim naturist în care să predomine alimentele hipotensoare: usturoi, ceapă, salată, urzici, hrean, leuştean, sfeclă, mult peşte gras pentru acizii omega-3, cereale integrale.
Este recomandată evitarea efortului fizic excesiv, a tensiunii nervoase, cât şi menţinerea greutăţii în limitele normale. Sunt necesare plimbări zilnice şi chiar gimnastică medicală. O simplă alergare face să crească tensiunea, dar efortul prelungit duce la scăderea tensiunii sistolice.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu