Imprimati articolul

Grâul românesc, 77% din suprafaţa cultivată

„De 30 ani, soiurile create la Fundulea au acoperit jumătate sau chiar mai mult din totalul suprafeţelor cultivate cu grâu. Astăzi, ponderea lor este de 59%, iar dacă adăugăm şi soiurile produse de staţiuni, aceasta depăşeşte 77%“, a spus dr. ing. Gheorghe Itu, şeful Laboratorului de ameliorare a plantelor autogame cu ocazia simpozionului „Ziua Grâului şi Orzului“. Marea sărbătoare, care a marcat începerea campaniei de recoltare, a fost organizată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea, undeva la mijlocul lunii iunie.

Soiuri care au făcut istorie

Gheorghe Itu a prezentat şi un scurt istoric al culturilor de grâu în România amintind că, în anii ’60, au apărut primele soiuri străine, în timp ce Dacia şi Iulia, primele soiuri româneşti, au fost create undeva în anii ’70. Primele soiuri intensive, cum sunt Fundulea, Flamura sau Dropia, care de altfel se cultivă şi astăzi, au apărut la sfârşitul anilor ’80.
Cu această ocazie, cercetătorul a atras atenţia că multe dintre soiurile străine de grâu nu au fost testate la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră, motiv pentru care există riscul apariţiei unor pierderi importante în culturi. În cadrul deschiderii, numeroşi specialişti ai institutului au făcut recomandări cu privire la bolile şi dăunătorii culturilor de grâu şi orz, menţionând şi căile de combatere.

Soiul Flamura,scos de la „naftalină“

Participanţii la simpozion au avut ocazia să vadă în câmp mai multe soiuri de grâu pentru panificaţie, studiate la INCDA Fundulea. Nu mică le-a fost mirarea când au înţeles ce rezultate bune se obţin şi astăzi, cu soiuri vechi, rezistente la secetă şi arşită, dar şi la ger, cum ar fi Flamura 85. La fel de încântaţi au fost şi de soiurile mai noi, dintre care de menţionat ar fi Glosa, Boema şi Izvor.  În ceea ce priveşte necesitatea creării de soiuri noi, Marian Verzea a spus că, într-o agricultură normală, capabilă să absoarbă rezultatele cercetării, un soi rezistă în producţie în jur de cinci ani, urmând ca, după această perioadă, să intre pe piaţă noi genotipuri, cu potenţial de producţie mai mare. „Viaţa unor soiuri vechi poate fi însă prelungită, în cazul în care sunt cerute de cultivatori, cum este cazul soiului Flamura. Practic, piaţa decide“, a menţionat directorul general. Domnia sa a explicat că INCDA produce sămânţă numai pentru verigile superioare, adică pentru unităţile producătoare de sămânţă, care, după multiplicare, o distribuie fermelor profilate pe culturile de câmp. Cantitatea totală de sămânţă produsă în cadrul institutului se ridică la 4-5 mii de tone anual.

De-a lungul anilor, la INCDA Fundulea au fost create 30 de soiuri noi de grâu, dintre care zece se mai află şi acum în cultură şi pentru care încă se produce sămânţă. La triticale au fost obţinute în timp nouă soiuri, dintre care cinci se mai află în producţie. În prezent sunt în curs de înregistrare, la grâu, opt linii de perspectivă, iar la triticale, cinci. Grigore Oprea, şeful Laboratorului de produse de sămânţă, a afirmat că, la nivel naţional, în 2009 a fost programată obţinerea unei cantităţi de 515.500 t sămânţă de grâu. Din acestea s-au realizat însă circa 362 mii de tone, reprezentând 62% din totalul propus. Cauzele obţinerii unei cantităţi mai mici au fost în principal condiţiile climatice, urmate de atacul de ploşniţă şi încolţirea boabelor. Pentru anul agricol 2009-2010, au fost multiplicate cele mai multe soiuri de grâu, din ultimii zece ani – 150 la număr – pe o suprafaţă de 84.230 ha loturi semincere, faţă de anul 2003, cu doar 49 de soiuri.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 13, 1-15 IULIE 2010

֩ Comentarii