Grădinarii, în dizgraţia comercianţilor

La concurenţă cu pomicultorii, grădinarii din Dâmboviţa devin tot mai cunoscuţi pe pieţele Capitalei şi ale altor judeţe din ţară. Oferta lor o reprezintă legumele extratimpurii şi de vară, de calitate şi la preţ accesibil cumpărătorilor. Suprafaţa cultivată cu legume şi zarzavaturi în acest an a fost extinsă la cca 15.000 ha şi, în ciuda condiţiilor climatice, producţiile se anunţă bune.

„Oamenii sunt însă nemulţumiţi de modul în care se face valorificarea producţiei“, ne spune ing. Marin Eugen, directorul DADR Dâmboviţa. Şi continuă: „În legumicultură lucrează în prezent peste 20.000 de săteni. Avem tot mai multe zone consacrate: Bălenii Sărbi, Lunguleţu-Brezoaiele, Slobozia - Moară, Bâldana, Bucşani şi chiar în cartierul târgoviştean Matei Voievod. Necazul mare al gădinarilor este că accesul lor în pieţe este tot mai greu, iar în marile magazine şi mai şi.“

La întrebarea noastră: „Cum s-a ajuns aici?“ el ne mai spune că, deşi grădinarii produc tot mai mult pentru piaţă ei, nu au organizaţii reprezentative prin care să-şi promoveze interesele. În judeţ există, într-adevăr, şase grupuri de producători care însă nu funcţionează normal. „S-au făcut unele încercări, dar totul a rămas la nivel de discuţie. În felul acesta, faima grădinarilor dâmboviţeni se opreşte şi acum la porţile supermarketurilor din municipiul Târgovişte şi din Capitală, afirmă interlocutorul nostru.

Directorul DADR Dâmboviţa mai declară că situaţia respectivă s-ar datora şi legislaţiei în domeniu – confuză şi ambiguă – şi care nu-i stimulează suficient pe cultivatorii de legume să se organizeze în asociaţii gen grupuri de producători, dar că şi cele existente nu se bucură de sprijin din partea administraţiei locale. Şi, am adăuga noi, şi din partea Direcţiei Agricole, a celorlalte organisme în domeniu de la nivelul judeţului.

„Ne doare inima, arată interlocutorul nostru, când intrăm în marile magazine şi vedem legume aduse din alte ţări, refuzate acolo şi oferite aici la preţuri ridicate, iar oferta grădinarilor noştri este refuzată.

Cui nu-i plac tomatele, castraveţii, ardeiul, vinetele, fasolea păstăi, cartofii timpurii, salata verde, varza şi conopida noastră? Se tot vorbeşte de Codul de bune practici dintre marile magazine şi producătorii agricoli; în fapt, totul a rămas ca mai înainte. Puţinii grădinari care pătrund în supermarket se izbesc de tot felul de practici, cum ar fi plata la 60 de zile de la primirea mărfii, iar atunci li se mai returnează şi o parte din marfă pe motiv că ar fi fost refuzată. Asta după 60 de zile de la livrare!

Cât adevăr este aici este greu de ştiut. Ceea ce se ştie bine este faptul că raporturile dintre grădinari şi supermarketuri nu se leagă. Şi astfel, vrem nu vrem, în unele mari magazine ni se oferă multe produse cu reziduuri toxice, refuzate în ţările de origine. În timp ce grădinarii noştri sunt ţinuţi la poarta acestora, cu pagubă pentru toată lumea.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu