GHIMPAŢI, după 150 de ani > REVISTA LUMEA SATULUI

• În comuna care a dat faima ţigărilor Virginia, nu mai creşte nici fir de tutun

Era într-o zi de mai când ne-am îndreptat spre comuna giurgiuveană Ghimpaţi, să vedem mai ales cum creşte tutunul pe timp de ploaie. Decepţia a fost mare, dar nu totală. Pe întinderile roditoare ale Ghimpaţilor, unde cândva era rege tutunul, nu am mai găsit nici măcar o parceluţă cultivată cu planta diavolului.

Şi asta nu din cauza reclamei prohibite a instituţiilor de sănătate, ci din motive pur economice, ca să nu le numim altcumva. În lume, bazinele de cultivare a tutunului au rămas intacte şi nicio organizaţie de interes civic nu a avut curajul să atenteze la integritatea lor.

Revenind însă cu picioarele pe pământul ghimpeţenilor de astăzi, aveam să consemnăm şi drama celor incapabili să-şi cultive micile parcele. Ei sunt atât de numeroşi, încât în unele zone ai în faţă imaginea unei părţi din marea pârloagă naţională.

La o anume distanţă de terenurile abandonate contrastul peisajului vegetal este puternic, întrucât se dezvăluie privirii imaginea fascinantă a unor culturi care ar produce şi invidia fermierilor occidentali. Acestea se află în gestiunea sau proprietatea unor agronomi de excepţie. Ce-i drept, ei sunt puţini la număr, dar deţin la un loc aproape jumătate din suprafaţa agricolă a comunei Ghimpaţi.

Câmpurile care impresionează aparţin SC Agrozootehnica, aflate în gestiunea unuia dintre marii specialişti ai României, inginerul Gheorghe Niţu. Este vorba de 3.000 ha, în care vigoarea culturilor te transpun undeva în perimetrul Cordonului agricol, situat în zona mediană a Americii de Nord. Şi, nu întâmplător, inginerul Gheorghe Niţu este un specialist perfecţionat la înalta şcoală a agriculturii americane. Aceasta se întâmpla cu aproape patru decenii în urmă. Adică în aceea perioadă atât de dezarmată de noua putere politică şi de analiştii aserviţi acesteia.

În pofida conjuncturii economice nefavorabile, realizările Consiliului local au reuşit să dea comunei o faţă nouă, modernă:

A asigurat locuitorilor alimentarea cu apă pe o suprafaţă de 35 km, a asfaltat 6 km de drum şi a pietruit 50 km, a asigurat iluminatul public în toată comuna.

A redat în funcţiune parcul comunei, a construit o sală de sport multifuncţională destinată atât adolescenţilor cât şi adulţilor, a modernizat şcoala din Ghimpaţi, a construit o nouă unitate de învăţământ în Naipu. Îngrijorător este faptul că numărul de elevi înscrişi la şcoală a scăzut considerabil. Dacă anul trecut frecventau şcoala 390 de elevi, anul acesta s-au înscris doar 340. O altă realizare importantă este modernizarea spaţiilor destinate cabinetelor medicale. Doctorii de aici se pot mândri cu cabinete medicale cum puţini medici din Bucureşti o pot face.

Suprafaţa pe care se întinde comuna Ghimpaţi este de 12.000 ha, dintre care doar 2.000 teren intravilan. În componenţa comunei intră cinci sate: Naipu, Valea Plopilor, Ghimpaţi, Crovu şi Copaciu. Zona împădurită în această comună este de 834 ha – 183 ha aparţinând sectorului privat. Păşunilor le sunt alocate 729 ha. Viile ocupă 110 ha, iar luciul de apă este de 320 ha. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în registrul agricol al comunei Ghimpaţi sunt înregistrate 500 de ovine, 550 de bovine, 130 de caprine, aproximativ 1.500 de porci, 20.000 de păsări şi 516 cabaline.

Comuna Ghimpaţi are însă o şansă imensă. Ea se numeşte primarul Constantin Cărăpănceanu. Domnia sa se află la conducerea comunităţii de 12 ani şi, sub mandatele sale, cele cinci sate ale Ghimpaţilor au renăscut precum pasărea Phoenix. Nu este vorba de o fericire idilică, ci de semnele unei renaşteri dătătoare de mari speranţe. Omul Cărăpănceanu are crezul lui politic aparte, dar în interiorul fiinţei sale sălăşluieşte un spirit de dreptate şi cinste care îl face „cel mai iubit pământean al ghimpeţenilor“.

Dacă forţa lui economică ar fi atât de mare precum calităţile manageriale şi sufleteşti, Ghimpaţiul ar putea ajunge ceea ce se va numi perimetru agricol protejat. Deocamdată, el este obligat să-şi subordoneze voinţa posibilităţilor actuale şi să spere că viitorul îi va împlini ambiţiile.
Incursiune în trecut

Primele date ale existenţei acestei localităţi sunt consemnate oficial în 1575. Venirea ghimpeţenilor pe aceste meleaguri pare a fi avut loc însă cu un veac înainte, când oamenii s-au refugiat în mijlocul unei vegetaţii de ghimpi ce făcea imposibilă pătrunderea altor fugari din zonele bântuite de molime. Ei au ieşit la lumina zile defrişând bucată cu bucată desimea zidului natural ce îi apăra, dând ţinutului o rodnicie de invidiat. Era, în fapt, lupta pentru supravieţuirea acestor proscrişi ai soartei, în comunitatea cărora s-au orânduit reguli ce expulzau lenevia sau necinstea.

Acesta este aluatul genetic ce explica până mai ieri saltul agricol al ghimpeţenilor. Din păcate, anii tranziţiei au frânt cultul pentru lucrarea pământului, iar de acest lucru se fac vinovaţi în primul rând guvernanţii şi apoi samsarii. Aceştia din urmă i-a adus pe ţăranii de aici într-o stare de robie economică mai grea decât cea din epoca medievală. Fapt este că marele bir pe care îl plătesc astăzi ghimpeţenii este chiar numele pe care îl poartă.

Este o durere când auzi din gura lor că, pe vremea comuniştilor, o duceam incomparabil mai bine şi că la începutul anilor ’90 ei ajunseseră la acumulări agrotehnice şi economice ce-i puneau în rând cu civilizaţia timpului. De atunci şi până acum s-a pierdut cam tot ce au adunat mai bun. Sătenii au îmbătrânit, iar recâştigarea proprietăţilor funciare a tulburat mintea unora dintre ei.

Despre tineri, ce să mai spui... Puţini sunt cei care au treabă în agricultura. Şi totuşi primarul Cărăpănceanu nu se dă înfrânt. El ştie că zilele bune vor reveni, iar speranţele sunt îndreptate spre investitorii care bat la porţile comunei.

În prezent, pe teritoriul comunei Ghimpaţi îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol câteva unităţi reprezentative. În satul Naipu activează SC Agropaul, societate în proprietatea căreia se află 800 ha de teren, Holland Dairy Farm, o fermă de vaci construită de olandezi, şi fabrica de pâine.

Pe teritoriul satului Ghimpaţi îşi desfăşoară activitatea SC Bogdan, cu un teren de 700 ha, şi Agrozootehnica, cu o proprietate de 3.000 ha. Contribuţia acestor unităţi mari coroborate cu unităţile mai mici contribuie cu aproximativ 40% la sporirea bugetului local.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu