Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Gâsca roşie, tochitura şi mămăliga pripită

De cum am aflat că, din înaltă poruncă bruxeloază, tre’ să ne împrie­tenim cu animalul, pasărea şi fluturul mă munceşte un gând, de care nu pot să scap. Cu ce argumente o convinge argatul boierului, şerbul naţional la care adastă peste noapte zburătoarea, că trebuie să-i asigure şi break-fast-ul? Nu moca, bun înţeles, că nu mai suntem în sclavagism. Am trecut în Evul Mediu timpuriu!

„Pretenarii“ palmipedei primivor 171 de euro/ha. Cu 53 de euro mai mult decât ceilalţi, „prostimea“, cum ar spune cronicarul. Nu oricum, că-s libere impuse. „Intimii“ zburătoarei trebuie să semene grâul, orzul, orzoaica ori rapiţa până la Sfântul Cuvios Mucenic Luchian (15 Brumărel), iar porumbii, până ăl mai târziu de Sfântul Pahomie cel Mare (15 Florar).

Cum tot semănară în săptămâna Duminicii Orbului (anul ăsta), trebuie să închidă ochii şi, la recoltare, să nu vază cam 50 de ari, pe care trebuie să-i lase ca dinning room pentru aripată. Beleaua vine de abia când nu apucă să puie porumbii, că-i obligat să împrăştie la două pogoane (un ha), ca’ la 7 duble de grăunţe (100 kg pentru neştiutori).

Ia să cântărim argumentele! Adică cam cât câştigă un fermier mărunt, bipogonar, cu moşia aşezată în calea de migraţiune a ălor mai mici Anseriforme, Branta ruficollis pre numele ei creştin, dacă pun pliscul la plusul de 53 de euro, care, în boabe, fac cam 20 de duble (300 de kile socotite la cursul pieţei din ultima săptămână de Făurar curent). Avantaj el. Îi rămân vreo 13 duble, pe care le poate mămăligi vârtos, vreo 200 de zile, în calitate de fermier activ de semi-subzistenţă. Nu-i rău!

Dacă lasă 50 de ari nestrânşi, dintr-o producţie de…, hai să zicem, 4.000 kg de boabe/ha (medie naţională), lasă pe loc cam 200 de chile. Pierde 100 de chile, care i-ar putea ajunge pentru mămăliguţe pripite tot cam 200 de zile.

Socotind în alt echivalent, din vocaţie şi moştenire nominală, din cei 53 de euro gheşeft, pentru postaţa de două pogoane, la cursul zilei de 4,35 lei, pălmaşul ia cam 230 lei. Cum, în oboarele zonei, scroful gras se vinde cu 9 lei chilul, poate să cumpere un groştei de 25 de kile. Bun de proţăpit, nu de tochitură. Mămăliga tre’ s-o aibă din cheagul lui. Când tre’ să cumpere suta de chile pentru mic-dejunul palmipedei, o să-i rămână ca’ la 100 de lei. Un godăcel! Tochitura, o dată la doi ani, dacă nu schimbă grâul pe mălai şi paiele pe godac.

La procopsiţi ori la arendaşii micuţi se schimbă socoteala. Nu mai e pe muchie, ca la pogonari. Dacă pui porumbi pe, să zicem, 100 ha, nu poţi să pleci toamna fără 6 tone de grăunţe/ha, că nu-i rentabil. Cinci procente fac 300 kg, aşa că ar trebui să laşi de gustărică şi prânzişor ca’ la 30 de tone. Cu 190 euro/tona, vreo 5.700 de euro. Haida de! Credeţi că se mai împrietenesc cu aripata?

Să socotim şi la nivelul celui mai performant arendaş aflat în calea migraţiei şi pe care-l preferă zburătoarea. Pe cele 7.000 ha cultivate cu porumb obţine, în medie, 9.000 de kilograme pe hectar. Ar trebui să lase pe loc 450 kg/ha, una peste alta, 3.100-3.200 de tone. Vreau să-l văd pe policy maker-ul bruxellez cum o să-l convingă să dea cu piciorul la peste 600.000 de euro? Cât 3.000 de porci. Maaamăăă! Cât’a’mai tochitura! Câţi kilometri de cârnaţi, ca să nu pun la socoteală specialitatea mitologică naţională, caltaboşii!

Gheorghe Socotitoru

P.S. N-am nimic în contra protejării palmipedei, dar mă întreb dacă n-ar fi mai eficient să protejăm specia Bimans politicus choprophagensis L. ssp. pontica, varietăţile vlachica, transilvanica şi molda­vica, formele aurantiacis, purpurea, flavus, rubra, rosa, tricolor şi viridis? Răspândită, pe toate cele 14 milioane de hectare naţionale şi ceva în plus. Cu subvenţia de la Western Height Gate ne-am salva deficitul bugetar, că tot or să ne guvernanţeze fiscal.

Acelaşi (Gheorghe Socotitoru)
REVISTA LUMEA SATULUI NR.  9, 1-15 MAI 2012

Vizualizari: 840


֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI