Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

„Fondurile europene dau azi mai multă viaţă agriculturii“

- declară Georgiana PUPEZESCU, director al Centrului Regional Târgovişte al Sud-Muntenia al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

– În ultimii doi ani au fost contractate 2.702 proiecte de finanţare. Sunteţi mulţumită de această situaţie?

– Categoric, da. Mulţumirea noastră vine de acolo, de la numărul mare de agricultori care au dovedit încredere în programul nostru, al APDRP. Este suficient, credem, să  spunem că la sfârşitul anului 2010 erau depuse - pentru 2011 - 3.359 de  proiecte, dintre care 2.345 au şi fost contractate, cu o valoare de 306 milioane euro, proiecte care se află acum în diferite faze: de selecţie, de achiziţie, de plată, unele dintre acestea fiind aproape finalizate.

– Ştim că în alţi ani au fost probleme cu deschiderea sesiunilor de proiecte, fie şi pentru modificările făcute chiar în Ghidul solicitantului. Anul acesta a mai marcat astfel de sincope?

– Nu. Am avut un calendar echilibrat, din martie până acum, care a fost respectat, ca urmare proiectele depuse pentru 2011 au fost acceptate aproape în totalitate. Remarcăm acest lucru în cazul proiectelor tinerilor fermieri pentru care a fost alocată o sută de milioane de euro, precum şi alte peste 200 milioane de euro pentru proiectele solicitate de către gospodarii din fermele de semisubzistenţă.

– Cum stau lucrurile, în fapt, în astfel de cazuri?

– Cum vă spuneam, situaţia este bună. Foarte mulţi dintre tinerii beneficiari ai proiectelor din anii anteriori au reuşit să-şi organizeze ferme de cultură mare, zootehnie, să-şi achiziţioneze utilaje perfor­mante, teren arabil şi altele. Avem o situaţie bună şi în cazul Măsurii 125 - „Drumuri de exploatare agricolă“, mai clar spus, asfaltarea căilor rutiere dintre tarlale; trei comune – Baba Ana-Prahova, Niculeşti şi Ludeşti-Dâmboviţa au finalizat, practic, lucrările la astfel de drumuri asfaltate printre tarlalele din câmp.

Se tot discută de accesarea fondurilor

– Atunci, cum se face că se tot discută că  procentul de accesare a acestor fonduri europene este încă mic, că mai sunt probleme în cofinanţare şi câte altele. Vă rugăm să explicaţi...

– În cazul unor proiecte pentru alte măsuri, aşa cum ar fi construirea de sere legumicole, depozite şi altele, mai există situaţii oarecum mai dificile cu asigurarea cofinanţării. Mai bine spus, sunt solicitanţi care nu au suficiente fonduri proprii şi atunci ei trebuie să facă credite la bănci, de la care trebuie să obţină o scrisoare de confort, valabilă pentru 120 de zile. Pentru a o primi, beneficiarul de proiect trebuie să prezinte băncii un dosar foarte stufos.

O intervenţie salutară – Fondul de Garantare a Creditului Rural

– Cum veniţi în sprijinul propriu-zis al agricultorilor?

– Acum, pe acest fundal, apare, iată, un sprijin pentru agricultori din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural, unitate care, în schimbul unui mic comision, se constituie într-un gaj pentru bancă. Acesta apare ca un mare ajutor pentru agricultori. Prin acest mijloc băncile devin mai binevoitoare, mai flexibile, mai ales că Fondul poate acorda un avans financiar al planului de afaceri de 20-50 la sută din valoarea proiectului contractat cu noi, iar beneficiarul trebuie să vină cu o scrisoare de garanţie bancară.

Singura problemă este aceea că beneficiarul trebuie să depună 110 la sută din valoarea avansului acordat, gaj absolut necesar pentru a primi avansul de la noi. Există chiar o noutate. Omul poate începe treaba cu acest avans... Foarte importat mai este şi faptul că omul trebuie să menţioneze de la bun început că doreşte acest avans. Cine nu o face nu va putea obţine, pe parcurs, avansul respectiv pentru că noi luăm în calcul sumele solicitate spre a putea face faţă tuturor solicitărilor.

– Dacă fermierul obţine avansul respectiv, atunci mai este necesar ca el să apeleze şi la creditul bancar?

– În mod normal, nu. Comisionul fiind de 3 la sută, omul  trebuie să aibă încredere şi să apeleze la Fondul de garantare. Poate doar înspre finalul proiectului s-ar mai putea apela la bancă numai pentru o sumă mică, banca neputând, totuşi, să fie  scoasă, în totalitate, din calcul.

– Această măsură vine şi în sprijinul autorităţilor publice?

– Desigur.

7.500 euro pentru fermele de subzistenţă

– Ce trebuie să facă tinerii fermieri şi gospodarii din fermele de semisubzistenţă?

– Aceştia nu trebuie să apeleze la credite. Ei depun doar un plan de afaceri, în care trebuie să arate ce utilaje cumpără, dacă achiziţionează teren arabil etc. Pentru început ei primesc 60 la sută din suma alocată de 1.500 de euro, pe cei cinci ani, diferenţa de 40 la sută obţinând-o pe parcurs. Numai că ei trebuie să dovedească pe ce au cheltuit banii acordaţi ca avans.

– Ei trebuie să returneze ceva din cei 1.500 de euro?

– Nu. Doar în caz de nereguli dovedite, de fraudă.

– De unde sunt aceşti fermieri tineri?

– Cei mai mulţi sunt din Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Teleorman.

– Bun. Dar sunt primari şi chiar şi unii agricultori care se mai plâng că bat cam multe drumuri pe la dumneavoastră. Să zicem de la Călăraşi sau Teleorman până la Târgovişte... Ce le puteţi spune?

– Au existat şi unele cazuri cu depăşirea termenelor de finanţare pentru proiecte, dar au fost prea puţine. Noi lucrăm adesea şi sâmbăta şi chiar duminica până la prânz. Este un volum enorm de muncă. Nu se mai fac acum mai multe drumuri. Există şi situaţii când trebuie modificate, repetat, unele proiecte, poate realizate în grabă sau de unele firme care, trebuie spus, sunt pe lista neagră a APDRP, cu probleme. Oamenii trebuie să consulte site-ul nostru şi le va afla şi ocoli, să nu mai aibă probleme.

Mai sunt şi rezilieri

– Au fost şi contracte reziliate?

– Din 2008 până recent au fost 59. La acestea, probabil, se vor mai adăuga încă alte 20.

– Contestaţii?

– Au fost. Mai rar, însă. Mai avem unele probleme la contractare, prin amendarea contractelor cu acte adiţionale repetate sau cu note. Până acum există 180 de acte adiţionale ca urmare a contestaţiilor făcute. Gândiţi-vă că acestea cad doar în sarcina a cinci experţi!

– Cu ce îi mai puteţi ajuta acum pe agricultori?

– Noi mai puţin. O mai poate face şi OJCA, unitate care poate realiza proiecte gratuite pentru fermieri şi alţi gospodari de la sate.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011

Vizualizari: 804



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI