Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Fermierii se dedulcesc din nou la sfecla de zahăr

• Facilităţile oferite de procesatori, preţul mai bun şi desfacerea sigură sunt principalele motive

Schimbarea strategiei Fabricii de zahăr Agrana Roman în raporturile cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr, anunţată încă de anul trecut, va aduce în acest an o creştere a suprafeţelor cultivate. Inginerul Gheorghe Gheorghiu, din comuna Secuieni (judeţul Neamţ), care a fost astă-toamnă gazda evenimentului de lansare a ofertei pentru acest an a fabricii din Roman, a extins cu aproape 40% suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr contractată cu procesatorul. Facilităţile din contractul cu fabrica şi preţul bun şi sigur pe care îl obţine sunt principalii factori care l-au determinat să facă acest pas.

Gheorghe Gheorghiu nu se numără printre cei mai mari fermieri, dar are multă experienţă. „Am lucrat numai în zona Paşcani şi Roman – spune fermierul – şi am cultivat multă sfeclă de zahăr, pe terenurile unor foste CAP-uri, dar şi ale Staţiunii de cercetări din Secuieni. Înainte de 1990 în România cultura de sfeclă era la putere, fiind prezentă pe cca 250.000 ha. Astăzi, cam a zecea parte dacă se mai cultivă, iar din 38 de fabrici de zahăr au mai rămas doar patru“. Ferma sa, administrată de societatea Fast Agri Secuieni, este acum în curs de extindere, prin înfiinţarea unei noi societăţi şi prin preluarea, în arendă, a unor noi suprafeţe de teren. În total, fermierul lucrează circa 500 ha.

„Dintre acestea - spune Gheorghiu -, am cultivat cu sfeclă de zahăr până la 55 ha. Atât am avut şi anul trecut. Anul acesta am crescut la 70 ha, pentru că se merită“. Când spune „se merită“, fermierul are în vedere în primul rând câştigul pe care l-a obţinut în 2011: „Profitul ne-a permis să achiziţionăm un tractor de 160 CP, John Deer, nou. L-am plătit mai ales cu ce am obţinut din sfecla de zahăr, pentru că banii din această direcţie vin la sfârşitul anului încheiat şi începutul celui care abia începe. Fabrica de zahăr, pentru a stimula producătorii de sfeclă, şi-a achitat obligaţiile până la Anul Nou. Eu am luat, ca diferenţă la ce am primit iniţial, aproape 300.000 de lei. Am plătit îngrăşămintele, sămânţa de sfeclă şi recoltatul, cam 200.000 de lei, iar diferenţa am încasat-o cash.“

Anul trecut, pe 55 ha cultivate cu sfeclă, Fast Agri a obţinut o producţie de 3.308 tone. Adică peste 60 de tone la hectar. Producţia putea fi şi mai bună – susţine fermierul – pentru că pe lotul cultivat a avut şi ploaie şi o densitate a plantelor în limite normale, circa 80.000 la hectar. Dar a mai fost şi un atac de dăunători, în zona Secuieni, care a lăsat terenul gol în total pe două-trei hectare, din 32. Dacă în partea a doua a anului, în august-septembrie, ar fi avut precipitaţii suficiente, producţia putea ajunge la 65 de tone la hectar, pe un teren pe care altădată a făcut şi 70-80 de tone.

„Anul trecut – a precizat agricultorul – seceta, în zona noastră, nu a fost atât de puternică aşa cum s-a întâmplat în alte părţi. Noi am depăşit conţinutul de zahăr contractat, de 15,5%, şi am ajuns la aproape 16%. Dar în zonă unii au ajuns şi la 17 sau 18%. Ei au primit un preţ mai bun de la procesator. Cu fiecare procent de zahăr în plus câştigi destul de mult.“ Fermierul spune că deficitul de precipitaţii din 2011 nu a fost stins cu zăpada din această iarnă. Acum ar mai trebui 40-60 litri de apă pe metru. „Am constatat – ne-a declarat fermierul – că zăpada ne-a mai adus circa 50-60 de litri, dar deficitul, în toamnă, era cam de 120 de litri. Poate ne mai ajută ploile de acum. Dar a fost şi vânt puternic care ne-a prins chiar în perioada pregătirii terenului. Dar, la nivelul seminţei, la doi-trei centimetri în sol era apă suficientă. Sperăm să nu avem crustă.“

Contractul cu fabrica garantează preţul

Gheorghe Gheorghiu a încheiat cu fabrica contractul pentru acest an încă din decembrie. Facilităţile acordate de procesator sunt la nivelul anului trecut: se oferă sămânţă prin intermediul fabricii, dar şi 6.000 kg de îngrăşământ la hectar. Fermierul îşi asigură pesticidele pe altă filieră, în special de la Alcedo, cu plata la recoltare. „Aceasta ne ajută mult, recunoaşte cultivatorul. Acum, la înfiinţarea culturii, ai nevoie de trei-patru mii de lei la hectar. Dar urmează erbicidările şi tratamentele, plus motorina consumată. Încheierea unui contract cu fabrica îţi garantează un preţ, faţă de alte culturi la care fluctuaţiile de preţ sunt foarte mari. Desfacerea la sfeclă este asigurată, în timp ce la alte culturi nu există o reţea pe care să te bazezi.“

Numai în judeţul Neamţ în acest an s-a dublat suprafaţa cultivată cu sfeclă. Este, poate, un răspuns la politica procesatorului din Roman de a stimula cu preţuri mai bune cultivatorii. Dacă anul trecut au plătit 35 de euro pe tonă, în 2010 abia au dat 28 – 29 de euro.

Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr a pus problema preţului, foarte scăzut chiar faţă de alte fabrici din România. De aceea, în 2011 şi suprafaţa cultivată în zonă a fost foarte mică. Mulţi fermieri s-au retras. Cheltuielile sunt foarte mari la această cultură. „Anul acesta am făcut o simulare – spune Gheorghiu. Pentru o producţie de peste 60 tone la ha, cheltuiala se duce la 7.000 – 8.000 de lei, plus riscurile în cultură. Faţă de anul trecut, s-au scumpit motorina, pesticidele şi îngrăşămintele, cu circa 10-15%. Exact cât valoarea compensaţiei pentru acciza la motorină. Dar, dacă vrei să faci producţie, trebuie să investeşti.“

La început de aprilie în zona Roman a plouat. A fost o ploaie bună, domoală. O ploaie torenţială ar fi stricat mult, pentru că fermierii deja aveau jumătate din suprafeţe semănate. Sunt mai mulţi factori care contracarează efectul unei ploi torenţiale, dar o densitate optimă este esenţială, spune fermierul din Secuieni: „La 80-100 mii de plante la hectarul de sfeclă, numai dacă avem 10% lipsă înseamnă circa opt tone la hectar de produs final pierdut. În lei, rezultă exact suma necesară pentru recoltat. La o pierdere de 20%, paguba se dublează. Orice greşeală făcută înseamnă pierderi, care nu-ţi mai compensează cheltuielile. La o producţie de numai 40 - 50 tone la ha, cheltuiala este cam leu pe leu. De profit poţi vorbi numai de aici în sus.“

Petru DONE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2012

Vizualizari: 948


֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI