Imprimati articolul

„Fără studiul solului nu se poate face agricultură performantă“, declară ing. Gheorghe Maftei, directorul OSPA Iaşi

Având ca obiect de activitate analiza şi evoluţia solurilor în vederea stabilirii gradului de fertilitate, precum şi studiul circuitului substanţelor nutritive în mediul de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole, oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice reprezintă câteva dintre instituţiile-cheie ale dezvoltării agriculturii româneşti.

Statul nu îşi respectă obligaţiile

„Teoretic, definiţia dumneavoastră este exactă, ne spune dl ing. Gheorghe Maftei, directorul Oficiului Judeţean Iaşi, în realitate însă activitatea noastră ţine, dacă putem spune aşa, de evoluţia sau, mai exact, de involuţia agriculturii româneşti.  Prin aplicarea Legii nr. 18 şi a celorlalte acte normative, pământul a fost fărâmiţat în milioane de parcele şi munca de ani de zile a celor de la OSPA nu a mai putut continua.

Înainte de 1990, toate unităţile agricole aveau obligaţia ca la patru-cinci ani să facă analiza solului din punct vedere agrochimic, iar la opt-zece ani – pedologic. Prevederile au rămas valabile, dar statul nu mai susţine financiar această acţiune, astfel încât în judeţul Iaşi ar trebui, printr-un ordin al ministrului, să se realizeze anual studii pedologice pe 38.000 ha. Or, din cauza lipsei mijloacelor financiare şi a lipsei de personal, nu se poate executa această acţiune decât pe cel mult 15% din suprafaţa stabilită prin lege“, declară directorul OSPA Iaşi.

Şi ca să vedem cum statul nu-şi respectă propriile legi, să amintim că pentru ameliorarea solurilor acide este necesar carbonatul de calciu care trebuie transportat gratuit până la marginea tarlalei, urmând ca proprietarul să-l administreze conform indicaţiilor din studiul agrochimic. Acest lucru nu s-a mai întâmplat astfel încât, dacă în 1990 prin utilizarea amendamentelor în judeţ solurile acide se redresaseră pe aproape 36 de mii ha, acum acestea ocupă o suprafaţă de aproape 62 mii ha, pentru care sunt necesare nu mai puţin de circa 167 mii tone de amendamente!

Pentru solurile salinizate lucrurile sunt şi mai complicate: pe lângă desecare, drenaj şi irigaţie cu apă dulce este necesar şi amendamentul – fosfogipsul –, iar toate acestea presupun cheltuieli. Ori veşnicul refren „nu sunt bani“ face ca în judeţul Iaşi sărăturile să ocupe o suprafaţă de circa 55 mii ha, dintre care amendabile ar fi 23 de mii ha. De remarcat este faptul că de ani buni nu s-a mai făcut nimic nici în această direcţie. „Într-un cuvânt, subliniază dl director Maftei, la nivel central nu există o strategie vizând conservarea indicilor calitativi ai solurilor, creşterii potenţialului de producţie, nu există interes pentru producţia agricolă.“

Numai străinii mai cred în analiza solului

Toate aceste lucruri se ştiu, dar pârghiile care să impună o politică de utilizare eficientă a pământului lipsesc, iar statul nu se preocupă de potenţialul de producţie, care e dat de fosforul, potasiul, humusul şi celelalte elemente care se pierd. România degeaba dispune – acestea sunt declaraţiile oficiale – de posibilităţi deosebite pentru o producţie agricolă de excepţie dacă nu se iau măsurile necesare.

Puţini sunt cei care apelează la serviciile Oficiului Judeţean de Pedologie şi Agrochimie. SC Cotnari, de pildă, a solicitat un studiu pedologic pentru înfiinţarea unei plantaţii de viţă-de-vie. Un astfel de studiu a fost realizat şi pentru plantarea unei livezi la o altă societate comercială de la Strunga. Se cuvine amintită şi societatea comercială Lunca Paşcani, care prin eforturi proprii, fără a mai aştepta ajutorul statului, a efectuat amendarea solului. De asemenea, specialiştii instituţiei ieşene execută studii pedologice şi agrochimice pentru investitorii străini care şi-au făcut apariţia în judeţ şi sunt hotărâţi să facă agricultură de performanţă.

„Din păcate, aceştia sunt puţini, spune dl ing. Maftei. Din când în când vine la noi un fermier pentru analiza unui îngrăşământ, care nu răspunde în mare parte datelor din certificatul de calitate. Asta nu înseamnă că fermierii beneficiază de serviciile noastre. Micii proprietari care deţin cea mai mare parte a terenului agricol din judeţ nu sunt încă receptivi la ceea ce le-ar oferi cunoaşterea potenţialului agricol al terenului pe care îl deţin. Lipsa banilor – pentru că toate aceste servicii trebuie plătite, unitatea noastră autofinanţându-se – şi, de ce nu, lipsa de informare sau chiar de interes, fac ca pământul să fie exploatat ca la începutul secolului trecut.

Singura soluţie care ar conduce la cunoaşterea calităţii solului şi a măsurilor care trebuie luate pentru creşterea producţiei agricole şi calităţii acesteia este asocierea sub coordonarea unui specialist. Numai aşa s-ar putea realiza studiile necesare asupra calităţii solului pentru că, să nu uităm, sănătatea solului e în pericol şi trebuie să ne gândim la cei care vin după noi.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 12, 15-30 IUNIE 2012

֩ Comentarii