Imprimati articolul

Evoluţia optimismului fermierilor

Ne-am convins demult de diferenţele enorme de mentalitate care există între fermierii români şi cei din restul Europei. Puţini sunt agricultorii noştri despre care putem spune că au păşit cu adevărat în Europa, cel puţin în ceea ce priveşte tehnologiile aplicate. Această discrepanţă se remarcă tot mai mult în comportamentul lor vizavi de fertilizare, pe care o privesc total diferit faţă de fermierii de peste hotare.

În vreme ce românii cumpără îngrăşămintele exact în perioada în care trebuie aplicate, sau nu le cumpără deloc, cei din restul Europei fac achiziţii în sezonul mort, la preţul cel mai mic, având însă grijă să fie în grafic cu toate lucrările pentru a obţine producţii ridicate şi de calitate.  Dacă un fermier român are probleme financiare, prima cheltuială pe care o taie de pe listă este, fără îndoială, fertilizarea. Restul fermierilor, din Europa de Vest cel puţin, îşi amână achiziţiile, aşteptând un context mai bun, dar au grijă să nu-şi pună în pericol recoltele viitoare.

Acestea sunt concluziile la care au ajuns reprezentanţii grupului de îngrăşăminte Roullier, din Franţa, prezenţi de trei ani pe piaţă cu firma Timac Agro România. Directorul general al acesteia, domnul Adrian Drăgan, ne vorbeşte despre mentalitatea fermierilor şi despre dinamica stării lor de spirit de-a lungul anului 2008. În prima parte a anului, ianuarie-iunie, optimismul fermierilor este moderat, lucru firesc după un an dificil ca 2007.

- Se remarcă condiţiile meteo aflate în limite normale şi care prevestesc un an agricol bun.
- Culturile demarează bine, iar preţurile produselor agricole sunt şi ele destul de bune.
- Începe recoltarea rapiţei, la care se prevăd producţii record.
În cea de-a doua perioadă a anului, iulie-septembrie, optimismul fermierilor atinge cote maxime.
- Rapiţa este tranzacţionată la preţuri mari, iar fermierii câştigă un profit substanţial.
- Începe recoltarea grâului, la care, din nou, sunt estimate recolte încurajatoare.
- În anumite zone însă ploile îndelungate determină întârzieri cu recoltatul. Calitatea grâului are de suferit, dar acest aspect avea să fie descoperit mai târziu.

- Încep şi primele tranzacţii la grâu, la un preţ relativ bun, dar primele semne ale scăderii lor nu se lasă prea mult aşteptate.
- Se fac achiziţii importante de îngrăşăminte pentru rapiţă.
- Vremea secetoasă din anumite zone determină întârzierea semănatului la rapiţă.
- Fermierii sunt indecişi, alegând să semene grâu în loc de rapiţă în unele zone, deoarece perioada optimă de semănat a acesteia a fost cu mult depăşită.
- Într-un final, ploaia mult aşteptată a venit. Cei care au mizat pe rapiţă au făcut alegerea potrivită.

În perioada octombrie-decembrie, apar primele semne ale unei crize la nivel mondial. Efectele acesteia nu întârzie să apară şi în România. Atât producătorii, cât şi consumatorii sunt de-a dreptul pesimişti.

- În acest context ostil, fermierii români nu mai vor să fertilizeze, aşadar cererea de îngrăşăminte aproape că dispare. Mulţi consideră că grâul este o cultură riscantă.
- Pe fondul crizei externe, dar mai ales al dezorganizării pieţei de cereale, preţurile produselor agricole scad drastic.
- Ureea se tranzacţionează la preţuri foarte mici şi în cantităţi reduse. Preţurile materiei prime pentru produse pe bază de NPK sunt şi ele în scădere.
- În acest context, mulţi producători de îngrăşăminte decid că e mai bine să-şi închidă uzinele decât să vândă în pierdere.
- În aceste condiţii, se aşteaptă ca în primăvară fermierii să constate că grâul nu a crescut şi să se precipite să cumpere îngrăşăminte.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2009

֩ Comentarii