Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

CERCETAREA – subiect de troc?

O recentă întâlnire cu câţiva cercetători dintr-un institut renumit până nu demult pentru rezultatele de nivel mondial obţinute în domeniul agricol mi-a oferit încă odată ocazia de a putea evalua, jurnalistic vorbind, trendul cercetării agricole româneşti. Iar motivul pentru care astăzi abordez acest subiect este degringolada în care a ajuns acest domeniu cu contribuţia directă a celor ce au „păstorit“ ţara în ultimii douăzeci de ani.

În perioada la care mă refer au fost elaborate cele mai complexe strategii, nu pentru consolidarea şi valorificarea a ceea ce era mai valoros, cum ar fi fost normal pentru o societate... normală, ci pentru distrugerea a ceea ce exista. Sistemul este, din păcate, şi în prezent blocat din cauza subfinanţării şi a birocratizării excesive, cercetătorii ajungând să cerşească, pur şi simplu, pentru a supravieţui în ciuda existenţei unei legi, practic nefuncţională. Sunt specialişti pe care atunci când îi întâlnesc nu-şi ridică privirea din pământ pentru a nu li se observa umilinţa şi neputinţa din ochi.

Cred că cei care ar merita să fie umiliţi şi care ar trebui să plece privirea în faţa atâtor oameni de mare valoare sunt cei vinovaţi de starea actuală în care a ajuns cercetarea  românească. Şi nu doar aceasta. Până în 1990, cercetarea agricolă din România reprezenta „vitrina“ performanţelor din acest sector şi poate singurele greşeli ale perioadei respective au fost lipsa informaţiilor şi a posibilităţilor de mişcare şi comunicare cu comunităţile ştiinţifice din lume.

După ’90 am asistat la iniţierea, promovarea şi susţinerea unor acte normative care să acopere „legal“ distrugerea acesteia. E o ruşine că terenul şi activele staţiunilor şi institutelor de cercetare agricolă au ajuns subiect de troc între politicieni şi tot felul de indivizi puşi pe căpătuială sau rechini imobiliari. Materialul biologic de mare valoare creat de cercetători cu eforturi umane şi materiale deosebite pe parcursul a zeci de ani de muncă este distrus cu o inconştienţă care nu poate fi calificată. Dar, cum în zilele noastre a devenit obişnuinţă să dai cinstea pe ruşine, ce mai contează încă un astfel de episod?!

Aşa stând lucrurile, îndrăznesc să spun că, dacă structura de cercetare agricolă autohtonă nu se va încadra într-un sistem care să funcţioneze normal, permiţând deschiderea unor colaborări cu structuri europene sau mondiale deja consacrate, cu siguranţă vom asista curând la „falimentul“  acestui domeniu, oferindu-ni-se în schimb „şansa“ de a deveni o ţară dependentă de ştiinţa, tehnologiile şi investiţiile altora, capitalul intelectual, pentru care ţara a investit, urmând a deveni marfă de export.

Viitoarele provocări ale omenirii: încălzirea globală, criza alimentară şi energetică, posibile pandemii, precum şi faptul că o agricultură performantă se bazează din ce în ce mai mult pe ştiinţă şi tehnologie face necesară reevaluarea atitudinii faţă de cercetarea agricolă românească. Se impune aşadar, reformarea  acesteia la toate nivelurile printr-o refacere a ierarhiilor ştiinţifice pe baza performanţelor reale, finanţare adecvată şi eliminarea tuturor piedicilor birocratice. Să sperăm că guvernanţii zilelor noastre vor înţelege şi vor percepe, măcar în al treisprezecelea ceas, ca pe o necesitate vitală cercetarea agricolă, agricultura şi agricultorii, fie ei mai mari sau mai mici. Chiar dacă este CRIZĂ, trebuie totuşi să mâncăm. Şi încă de trei ori pe zi.

Ion BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 11, 1-15 IUNIE 2010

Vizualizari: 2999



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Maneanu Varvara Magdalena -- (1-June-2010 )
Domnule Ion Banu, Mare dreptate, din păcate aveţi!Ceea ce spuneţi despre nenorocirea din cercetarea agricolă românească,este valabil pentru toate celelalte ramuri. Disperarea este că nici nu întrevedem o ameliorare a situaţiei din moment ce văd cum se prezintă schimbul de azi, de mâine, al cercetătorilor noştri( care cel puţin la vremea lor şi-au demonstrat competenţa): clienţi şi cliente (...) fii şi fice, cumetrii, nepoţi şi nepoate, fini şi fine, masteranzi şi doctoranzi de-a valma. Competenţi nu!?...Ce expertiză!?....

֠ 2.     ADRIAN BANUTA -- (1-June-2010 )
in 89's-a gaurit drapelul,s-a decupat simbolul national care era reprezentat si prin bogatiile oferite de aceste pamanturi bogate daruite de Dumnezeu romanilor.ce a insemnat aceasta, e simplu, s-a dat o gaura mare tarii(teapa) prin instrainarea bogatiilor ce apartinea noua romanilor si nu unora dornici de a se imbogati peste noapte,cu siguranta acestia au creat genocidul de a otravi natiunea cu produse alimentare aduse de prin alte tari.care este interesul acestor inrerpusi cu firme de import-export , comisioanele,spaga,mita.acestea au cangrenat si complicat societatea romaneasca

֠ 3.     Topor Elena -- (1-June-2010 )
Dle ION Banu,despre cercetarea din horticultura(pomicultura)domeniul meu de activitate pot sa spun ca este la pamant si din cauza faptului ca nu este dirijata de specialisti in domeniu. Acolo s-au aciuat tot felul de licentiati mai putin horticulturi,mult prea putin pregatiti pentru domeniul in care lucreaza,pusi in functii pe diverse criterii,cu doctorate sub semnul intrebarii despre care nu este momentul sa fac comentarii,cu acordarea gradelor stiintifice pe dosare umflate si neverificate(sau verificate in functie de pozitia sociala a candidatului,etc.)s.a.ma.d.Ar fi multe de spus !!!!

֠ 4.     Dan -- (2-June-2010 )
Din păcate aveţi foarte mare dreptate, iar rezultatele se văd cu ochiul liber. Cumpărăm,în general din supermarketuri doar marfă de afară iar producătorii din ROMĂNIA îşi vând marfa care cum poate, pe unde poate şi mai grav.............la ce preţ pot. Mincinoşii de sus încă mai repetă ca papagalii că depun eforturi pentru relansarea agriculturii, dar în practică... Fără cercetare temeinică cum poţi evolua?! Cum se poate face cercetare fără specilişti (nu mă refer la cei din "politică"?! Cu grija zilei de mâine în spate, se poate merge zâmbind , gândind înainte?!

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI