Imprimati articolul

EDITORIAL - Biotehnologia, între speculaţie şi adevăr

Oportunitatea cultivării plantelor transgenice în ţara noastră a devenit în ultima perioadă subiectul unor discuţii şi controverse care au atins până şi cel mai înalt nivel. Tema este, fără îndoială, de mare importanţă pentru că nu-i deloc de neglijat ce punem pe masă, aşadar ce mâncăm. Întrebarea pe care şi-o pun deopotrivă specialiştii, cultivatorii şi, nu în ultimul rând, consumatorii, este cine ţine de fapt cu naţiunea? Cine are grijă de fiecare dintre noi, de sănătatea şi de bunăstarea noastră?!

Mi se pare ridicol să-i privim pe americani ca pe nişte modele, atunci când e vorba de politică şi de anumite principii. Dar, de aici până la a-i critica pentru că alocă fonduri impresionante pentru cercetare în domeniul bioingineriei,  pentru crearea şi cultivarea pe scară largă a plantelor transgenice, cunoscute de publicul larg sub denumirea de ,,plante modificate genetic’’ este o mare eroare.

Denumire ce induce în mintea celor mai mulţi ideea introducerii în respectivele plante a unor substanţe dăunătoare pentru om şi animale. Eroare. Geneticienii nu fac altceva decât să ,,deturneze“ una sau mai multe gene (structuri care controlează funcţiile tuturor organismelor vii) de la funcţiile lor iniţiale spre altele, menite a induce noi însuşiri plantelor, precum rezistenţa la boli, dăunători, cădere, stres termohidric etc.

Sunt tehnici noi de laborator ce nu fac altceva decât să grăbească fenomene care de altfel se produc în natură sub influenţa factorilor de mediu poate în milioane de ani. Cum altfel am putea explica dispariţia unor specii de plante şi animale şi apariţia altora, adaptabilitatea lor la factorii de mediu în permanentă schimbare?

Mă întreb cum de nici o organizaţie nu şi-a luat ca temă de dezbatere milioanele de tone de pesticide folosite în agricultură, unele deosebit de toxice pentru mediu şi implicit pentru om şi animale? Este lesne de înţeles că până la urmă nu este vorba de grija pentru om, ci pentru acumulare de capital.

Noi nu suntem decât victimele unor intoxicări ideologice provocate de diletanţi care, deşi nu au argumente ştiinţifice, continuă propaganda deşănţată în favoarea diverselor grupuri de interese şi în defavoarea ştiinţei, până la urmă a omenirii. Asta şi pentru că Uniunea Europeană a preferat să gestioneze această problemă doar la nivel teoretic, prevalându-se de principiul precauţiei.

Oricum, progresele realizate în ultimii ani în domeniul biotehnologiilor au avut un impact puternic asupra sectorului agricol şi celui alimentar din întreaga lume. România  trebuie să ţină seama de toate acestea dacă-şi doreşte progres şi bunăstare.

A nu cultiva anumite plante transgenice în condiţiile în care le importăm şi le consumăm în cantităţi mari înseamnă, în opinia mea, sinucidere economică.

E momentul să lăsăm specialiştii să-şi spună cuvântul, să informeze atât pe cei care cultivă, cât şi pe cei care consumă cât de mari ar putea fi eventualele efecte negative asupra mediului şi sănătăţii publice. Dacă sunt.

Dar pentru asta e nevoie de decizie politică, de implicare, de sprijin pentru cercetarea ştiinţifică din domeniu. Îi solicităm pe cei care nu au nimic de ascuns sau nu reprezintă interesele nici unei tabere să ia atitudine. Pentru că, aşa cum spuneam şi altădată, atitudinea face diferenţa.

Ion Banu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2010

֩ Comentarii