Imprimati articolul

Două decenii de muncă pentru un soi nou de cais

● SCDP Băneasa deţine tezaurul genetic pentru cais şi piersic

Am păşit cu emoţie în livada cu caişi, mândria Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa din Bucureşti. Privim cu admiraţie spre vigoarea pomilor tineri şi gazdele ne dumiresc că, pentru a ajunge în faza finală un soi nou, trebuie să treacă peste 20 de ani de muncă. Maria Dumitru, o cercetătoare tânără şi ambiţioasă, care abia numără 32 de ani, mergea de la un pom la altul şi analiza cu atenţie mugurii ieşiţi din iarnă.

Aici există tezaurul genetic pentru cais şi piersic, la a cărei colecţie şi menţinere au lucrat cunoscuţi profesori cercetători. Îi amintim doar pe Ecaterina Bumbac, Vasile Cociu şi, nu în ultimul rând, pe Viorica Bălan. Ei reprezintă trei generaţii care au studiat în echipe interdisciplinare şi au obţinut rezultate excepţionale, prin omologarea a 14 soiuri noi de cais, în perioada 1982-2006. Însă numai şase au fost brevetate: Olimp, Dacia, Excelsior, Viorica, Rareş şi Carmela, toate create de echipa condusă de Viorica Bălan.

Caisul, fala staţiunii

„Caisul este una dintre speciile de bază, studiate la Staţiunea Băneasa. Specie termofilă, caisul este des întâlnit în culturile din sudul şi vestul ţării, indiferent dacă este vorba de livezi sau curţile oamenilor. Are o valoare alimentară şi economică deosebită, dar şi de protecţie a mediului. Este foarte bine adaptat la zona noastră.

Ameliorarea caisului a început în urmă cu trei generaţii de cercetători care au urmărit mărirea paletei de soiuri. Aşa s-a ajuns ca diferitele soiuri să aibă perioada de coacere a fructelor de-a lungul a trei luni – iunie, iulie şi august“ – a declarat Adela Bărbulescu, directorul SCDP Băneasa, pentru Lumea satului.

Fazele necesare unui soi nou de cais
Faza I – lucrări de ameliorare, timp de 4-5 ani.
Faza II – selecţie, 2-3 ani.
Faza III – microcultură de concurs, 2-3 ani.
Faza IV – lot demonstrativ, peste 2 ani.
Faza V – pilotare rezultate, peste 10 ani.

Principalele obiective

Strategiile de ameliorare elaborate s-au construit pe scheletul obiectivelor stabilite pe plan internaţional. Acestea se referă la rezistenţa la viroze (în spécial la Plum-pox) şi la bolile stabile ale caisului (Monilinia laxa, Stigmina carpophila, Cytospora cincta).

De asemenea, cercetătorii au urmărit lărgirea perioadei de consum, prin crearea de soiuri cu coacere extratimpurie şi tardivă, precum şi creşterea nivelului genetic productiv, însuşire deosebit de complexă, în strânsă corelaţie cu rezistenţa la ger a mugurilor floriferi, autocompatibilitatea şi compatibilitatea cu alte soiuri.

Astăzi, există în cercetare şi în curs de omologare 113 soiuri şi alte 109 rezultate în urma procesului de ameliorare. Trei dintre hibrizi, creaţi de aceeaşi Viorica Bălan, au fost preluaţi de Maria Dumitru.

„Avem trei hibrizi noi, în curs de omologare. Este vorba de Siret, Bucovina şi Atractiv. Suntem în faza de stabilire a caracteristicilor, în microcultură. Pot să vă spun că pomii au vigoare mijlocie, volumul coroanei se încadrează la un diametru de 2-3 metri, iar rodirea este precoce, adică produc fructe încă din anul al doilea de la plantare. De asemenea, pomii au rezistenţă bună la îngheţurile târzii şi la bolile specifice caisului. Fructele au greutate medie, de 50-60 de grame, şi se coc în luna iulie. Producţia este de 30-35 kg/pom“, ne-a spus Maria Dumitru.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2009

֩ Comentarii