Imprimati articolul

Din experienţa americană la Pioneer Animal Nutrition

Peste 100 de fermieri au urmărit cu interes expunerea lui Bill Mahanna, directorul ştiinţific Nutriţie Animală Pioneer, realizată cu prilejul primului eveniment Pioneer Animal Nutrition în România. Chavdar Dochev, manager operaţiuni Pioneer Hi Bred România şi Bulgaria, a salutat invitaţii în deschiderea seminarului, după care Maria Cîrjă, director tehnic & marketing, a argumentat de ce Pioneer este lider mondial în nutriţie animală.

„Avem cei mai buni specialişti din lume în acest domeniu. Dat fiind că în România acest sector a început să dea semne bune, am hotărât ca Pioneer să vă ofere posibilitatea să profitaţi de serviciile noastre. Iată de ce lansăm astăzi un nou concept. De ce să stăm deoparte şi să nu vă creştem producţia?“, a punctat, în intervenţia sa, Maria Cîrjă.

Mai puţină fibră brută

Bill Mahanna, director ştiinţific nutriţie animală Pioneer, a prezentat auditoriului modul cum asigură producătorii de lapte din America de Nord raţii echilibrate în fibre şi amidon. „Noi folosim în principal NDF (fibră detergent neutră) şi mai puţină fibră brută“, a explicat specialistul de peste Ocean. Potrivit acestuia, raţia totală de fibră indicată de nutriţioniştii nord-americani este de 28-30% din NDF total. Silozul de porumb nord-american se toacă de obicei la o dimensiune de 19 mm, iar silozul de fân, la cca 13 mm, pentru a se asigura o fibră eficientă din punct de vedere fizic.

„Dacă furajul rezultat în urma tocării, depozitării sau amestecurilor este prea scurt, atunci nu avem altă soluţie şi adăugăm 0,5 – 1,0 kg de paie sau fân, pentru a ajuta astfel la dezvoltarea matricei platoului ruminal şi a stimula rumegatul. Paiele sunt uscate, nefermentate şi cu tulpina seacă, pentru a pluti bine în rumen. Problema pe care o prezintă paiele este că ocupă spaţiul furajelor cu nivel energetic mai mare, necesare vacilor de mare productivitate. Paiele tocate nu trebuie să fie mai lungi de ~2,50-5 cm; altfel, vacile pot să sorteze uşor. Raţia trebuie să aibă un nivel de umiditate corespunzător; altfel, există iarăşi riscul sortării de către animal.

Principala sursă de alimentare cu amidon este porumbul. Rezultatele anchetei depind însă de momentul realizării ei. Toamna, nivelurile de amidon sunt mai ridicate; însă, pe măsură ce silozul este depozitat pentru perioade mai lungi (determinând, astfel, creşterea digestibilităţii amidonului), cantitatea furajată este redusă din cauza disponibilităţii mai mari a acestui element“, explică specialistul.

Factori care influenţează digestibilitatea amidonului

Rămânând în acelaşi perimetru al cercetării americane în domeniu, Bill Mahana a vorbit şi despre concepţia de ultimă oră în furajarea vacilor de lapte din America de Nord, cu referire la varierea nivelurilor de fibră şi de amidon în diversele stadii de lactaţie, în conformitate cu fiziologia bovină (capacitatea de umplere a rumenului) şi biochimia nutriţiei (oxidarea hepatică).

În acest context, au fost indicate raţii pentru vacile aflate în repaus mamar (cu 2 săptămâni înainte de fătare) pentru cele la prima lactaţie, în stadiul maxim de lactaţie şi, în final, în etapele târzii ale lactaţiei. „Efectivele gestionate unitar, cu aceeaşi raţie mixtă totală şi la care se urmăreşte prevenirea îngrăşării vacilor (de exemplu prin fibre mai multe şi amidon mai puţin) prezintă o probabilitate mare ca în fazele mai târzii ale lactaţiei să-şi reducă nivelul maxim de productivitate a laptelui, care ar putea fi obţinut dacă s-ar aplica aceste recomandări pentru perioadele de vârf ale lactaţiei.“

Determinări prin metoda Fermentrics

În finalul primei părţi a evenimentului marca Pioneer, Bill Mahanna a realizat un corolar al expunerii sale. Concluziile specialistului american prezentate în chip de axiome au sunat astfel: „Pentru a asigura o producţie bună şi un rumen sănătos, nutriţioniştii nord-americani insistă tot mai mult pe necesitatea stabilirii unor raţii furajere care să ţină cont atât de cantitatea de substanţe nutritive, cât şi de procentul de digestibilitate a acestora. Procesarea adecvată a boabelor şi utilizarea inoculanţilor marca Pioneer pot îmbunătăţi digestibilitatea amidonului şi fibrelor. Metodele noi de laborator, precum Fermentrics, furnizează informaţii valoroase, care până acum nu erau disponibile la scară comercială.

Pioneer utilizează toate tehnologiile de ultimă oră pentru a promova hibrizi de porumb şi produse inoculante mai bune şi a-i ajuta pe producători să înţeleagă mai bine cum trebuie administrate acestea în raţiile animalelor lor.“

În următorul număr al revistei Lumea Satului vă vom prezenta metodele nord-americane de recoltare, depozitare şi administrare a porumbului furajer, prezentate în partea a doua a evenimentului Pioneer Animal Nutrition

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2012

֩ Comentarii