Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Despre veterinari, numai de bine

„Avem peste tot oameni de valoare, bine intenţionaţi“, susţine dr. Dorin Valter Enache, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov, cu referire atât la specialiştii din cadrul laboratorului propriu, cât şi de la nivelul administraţiei. „Noi avem o echipă aici. Nu poţi să ai valoare la modul general dacă nu ai valori individuale şi dacă nu reuşeşti să faci un liant între oameni.“

Drepturi şi obligaţii egale

− Stimate domnule director Dorin Enache, care este stadiul implementării de către instituţia pe care o conduceţi a programului strategic sanitar veterinar?

− În primul rând, programul strategic are o îmbrăcăminte legislativă, care, la rândul ei, este acoperită de resurse bugetare. La nivel naţional nu există niciun fel de problemă legată de modul în care relaţia dintre instituţiile statului şi medicii concesionari poate fi dusă la capăt. Pe circumscripţia de asistenţă sunt responsabilităţi clare legate prin cordonul legislativ, prin acel contract între noi şi cei care fac acţiuni pentru apărarea sănătăţii animalelor şi a „omului“, pentru supravegherea stării de sănătate a animalelor. Avem bani atât pentru acţiunile de identificare a animalelor, cât şi pentru corelarea cu acţiunile obligatorii, mă refer la vaccinări, la recoltări de probe.

− Cum apreciaţi comunicarea cu medicii concesionari? Se realizează întotdeauna într-un timp optim?

− Vreau să ştiţi că noi nu facem niciun fel de segregare între medicii de stat sau oficiali şi cei concesionari. Avem o relaţie cât se poate de normală, iar comunicarea se face ori de câte ori este necesar. Din punctul de vedere al transmiterii de date, comunicarea se face foarte uşor prin medicii zonali. Ori de câte ori este nevoie să aducem la cunoştinţă medicilor concesionari nişte date concrete, organizăm întruniri în amfiteatrul găzduit de instituţia noastră.

Procesarea prinde contur european

− Pe harta unităţilor de procesare cu reprezentativitate la nivel naţional, Braşovul ocupă un loc important. De câte astfel de entităţi etalon dispune oraşul de la poalele Tâmpei?

− Braşovul are, din acest punct de vedere, o situaţie confortabilă. Avem un portofoliu de obiective de industrie alimentară care are aprobarea să facă schimburi intracomunitare suficient de ample şi m-aş referi la abatoarele de carne roşie. În prezent, avem 3 astfel de unităţi în judeţ: două abatoare mari care taie câte 4 specii şi un abator mic, care taie 2 specii. Acesta din urmă este o noutate în zona Transilvaniei ca dimensiune. Până acum s-a pus problema că tot ce este uriaş trebuie să trăiască, iar tot ce este mic nu are voie să supravieţuiască. Fals… Fiecare are propriul culoar de zbor. Cei care sunt mici au piaţa lor de desfacere şi posibilităţi de aprovizionare, iar cei mari au posibilităţi mult mai mari să-şi comercializeze marfa.

În afara celor trei abatoare de carne roşie, mai avem trei abatoare de pasăre, două unităţi cu ştampilă ovală şi una în perioada de tranziţie. De asemenea, avem cinci fabrici de procesare a cărnii şi o unitate etalon pentru schimburi intracomunitare pentru procesare păstrăv. Deţinem foarte multe unităţi înregistrate de tip carmangerie, care funcţionează cât se poate de bine şi deservesc piaţa teritorială de produse tradiţionale.

În domeniul procesării laptelui avem trei astfel de obiective şi încă unul se prefigurează a apărea la 15 km de Braşov. Piaţa de procesare a produselor de origine nonanimală stă foarte bine. Am avut nişte probleme legate de relocare fabricii Kraft de produse zaharoase, dar a rămas o secţie în judeţ, şi mai avem fabrica de zahăr de la Bod.

În primul rând, sănătatea animalelor

− Cum apreciaţi, în momentul de faţă, starea de sănătate a efectivelor de animale de pe arealul judeţului Braşov?

− Din punct de vedere epidemiologic, starea de sănătate este bună. Nu avem probleme deosebite. Sunt afecţiuni banale, tehnopatii care se tratează. În afară de o monitorizare foarte strictă a stării de sănătate, avem o formulă de raportare zilnică a pierderilor prin mortalitate, date pe care noi le colectăm în fiecare dimineaţă de la toate fermele comerciale şi de la exploataţiile mari de păsări. Avem şi o colaborare cu Societatea Ornitologică Română, prin care avem monitorizări privind circulaţia păsărilor sălbatice pe cele două areale, care reprezintă un biotop asemănător Deltei Dunării şi mă refer la zonele Dumbrăviţa şi Rotbav.

− Practic, cum se asigură asistenţa sanitar-veterinară?

Zonarea

− Există o preponderenţă a prezenţei păsărilor ca specie comercială în zonă neurbană Braşovului, respectiv Codlea, Hălchiu. Porcii sunt reprezentaţi în zonele Făgăraş şi Rupea sub aspect de ferme comericale, iar celelalte ferme de bovine sunt diseminate pe tot arealul judeţului. Eu aş insista în a vă spune că degeaba există nişte efective de animale într-un areal, degeaba ai specialişti, practicieni în domeniu, dacă nu ai o bază în care să faci evaluarea stării de sănătate. Baza este această locaţie, respectiv sediul DSV Braşov. Este vorba de unul dintre cele 16 laboratoare regionale, care vor rămâne în orice fel de contexte administrative sau de reorganizare a sistemului naţional de laboratoare. În laborator totul este guvernat de respectarea unor proceduri de acreditare care ne permite să emitem buletine de analiză recunoscute în toată Europa şi în lume, iar la nivel administrativ lucrăm după procedee care presupun o relaţie interumană, interservicii cât se poate de clare.

Rolul tehnicianului

− Cum apreciaţi rolul tehnicianului veterinar şi care ar fi soluţia revitalizării acestui segment?

− Tehnicienii veterinari sau mai bine zis asistenţii veterinari, aşa cum este titulatura din statul de funcţii, au un rol foarte important în activitatea medicului concesionar. Avem o formă de şcolarizare la Prejmer, în judeţul Braşov, dar din păcate foarte puţini dintre absolvenţi doresc să lucreze efectiv în branşă. În opinia mea, contractul de concesiune trebuie să suporte nişte modificări pozitive şi să dea o şansă şi generaţiei tinere, care în momentul de faţă întreprinde orice activitate productivă utilă.

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

Vizualizari: 1035



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Ioan -- (8-May-2010 )
Dar domnule dr.Valter Enache, animalele patrupede se mai si accidenteaza sau sunt accidentate. Aveti masini de serviciu tip salvare, pentru a le transporta si trata ?. Aveti spitale/stationare veterinare unde sa le operati si sa petreaca convalescenta ?. Inteleg din ,,lauda,, d.voastra ca nu faceti acest lucru ci apelati la sacrificarea animalului. Aceasta treaba a cui este ,a d,voastra sau ati trecut-o la investitori, la privati ,ori la nici unul ci aplicati....sacrificarea. Ingrijirea animalelor ce trevuioesc ingrijite special nu se face in balegarul grajdului. Cum vedeti problema ?.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI