Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Descentralizarea aduce autorităţile statului la cetăţean

La jumătatea lunii martie a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din Constanţa, în sesiune ordinară pe anul 2009. Au participat reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale judeţului, reprezentanţi ai judeţului Constanţa în Parlamentul României, primarii, secretarii şi contabilii şefi din cele 49 de comune afiliate la Asociaţia Comunelor din România.

Organizator al acestui eveniment a fost Filiala Judeţeană Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, care a propus în principal următoarele teme de dezbateri:

• Analiza problemelor cu care se confruntă comunele din România;
• Prezentarea şi discutarea  „pactului naţional pentru autonomie locală“;
• Prezentarea, adoptarea şi semnarea „Declaraţiei Asociaţiei Comunelor din România“.

În cadrul discuţiilor au fost abordate cu deosebire aspecte ale activităţilor din administraţia publică locală, a structurilor asociative.

O organizaţie de esenţă europeană

Concludente sunt în acest sens şi punctele de vedere ale domnului Emil Drăghici – preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România

– Domnule preşedinte, când aţi înfiinţat această asociaţie şi ce v-aţi propus?

– Obiectivul principal este de a realiza o uniune mai strânsă între comunele din România. Problemele pe care le au primarii, indiferent de opţiunea lor politică, sunt comune. Acestea pot fi rezolvate numai dacă ne unim forţele în interesul cetăţenilor.

Asociaţia Comunelor din România este membră a unor organisme europene şi împreună milităm pentru o Europă unită, o Europă a cetăţenilor.

– Probabil că n-a fost uşor să creaţi în rândul oamenilor  o astfel de unitate. Au fost momente de neîncredere?

– Da, ele au ţinut de mentalitate. Au existat voci care au întrebat: ce face asociaţia asta?

– Chiar aşa, ce face?

– În primul rând, trebuie să se ştie că asociaţia a dobândit la data de 13 februarie 2008 statutul de utilitate publică. Acest titlu este urmarea demersurilor noastre privind pachetul legislativ pentru administraţia publică, din 2005, şi a mai multor acte normative care funcţionează în prezent.

– Câteva exemple, vă rog...

– Legea administraţiei publice, Legea finanţelor publice locale, Legea instituţiei Prefectului, Legea cadrelor descentralizării, Ordonanţa privind legea agricolă, Ordonanţa privind transferul de competenţe de la Ministerul Sănătăţii la Autorităţile Publice Locale. Aceasta din urmă este o premieră: primarul poate să aibă medic în aparat de specialitate, să asigure servicii medicale...

Care este vestea bună?

– Tocmai v-aţi anunţat colegii, în plen, că aţi primit o veste bună pentru ei...

– S-a stabilit un grup de lucru pentru elaborarea documentelor care privesc descentralizarea. Împreună cu ceilalţi colegi, vom stabili puncte de vedere care să se armonizeze cu celelalte structuri asociative (Asociaţia oraşelor, municipiilor şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene).
Sper că, până în mai, să fie realizat proiectul de acte normative, astfel încât în toamnă sau cel mai târziu la 1 ianuarie 2010 să se pună bazele unei descentralizări reale, nu mimată ca până acum.

– De ce este atât de importantă descentralizarea?

E.D.: Pentru că primarii se angajează în faţa cetăţenilor să le reprezinte solicitările şi să le rezolve, iar cetă­ţenii, este normal, au pretenţia ca autorităţile să se ţină de cuvânt.

Raţiunea descentralizării

Descentralizarea nu este un scop în sine, este doar o formă de a aduce autorităţile statului mai aproape de cetăţean. În prezent, primarul aleargă pe la diferite instituţii – Casa de pensii, Şomaj, Direcţia de Muncă – unde, de regulă, este extrem de aglomerat, iar despre cetăţean, ce să mai spunem, ştie toată lumea cât de dificil este să-şi rezolve direct treburile.

Prin descentralizare, ce facem? Eliminăm timp şi bani pentru că aducem instituţiile la cetăţean.

– Ce proiecte aveţi până când se obţine... descen­tralizarea?

– Implicarea majoră în tot ce înseamnă legislaţie specifică pentru comunităţile locale. Un act normativ deosebit de important este Ordonanţa 7/2006, căreia îi spunem pe scurt „poduri şi podeţe“, apoi vom merge în zonele unde este nevoie de proiecte locale pentru realizarea infrastructurii în România.

– Cum vedeţi satul românesc de astăzi, lumea satului...

– El este mult prea rămas în urmă. În schimb, oamenii par că sunt mult mai uniţi, mai solidari, ceea ce nu s-a întâmplat mereu.

Relaţia între cetăţean şi primar este mult mai directă la ţară decât la oraş. Corectitudinea, cinstea şi priceperea sunt cântărite mai bine ca valoare. În general, oamenii au încredere în autorităţile publice locale.

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2009

Vizualizari: 654



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI