Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Dăunători din toate speciile bântuie cercetarea legumicolă

Dr. Victor Lăcătuş, director ştiinţific ICDLF Vidra

Intervenţia publică a autorului acestor rânduri în paginile revistei Lumea Satului pare a fi stimulată de o dezbatere cu caracter ştiinţific ce a avut loc la Staţiunea de Cercetări Legumicole din Buzău. Ea a adunat la un loc cele mai importante personalităţi academice în domeniu, cercetători, precum şi fermieri horticoli care se încăpăţânează să ducă o luptă inegală cu cei care le fac viaţa atât de grea.

O carte de vizită ce îndeamnă la meditaţie

Manifestarea, cuprinsă în cadrul Programului de Acţiuni al Secţiei de Horticultură a ASAS, a avut ca scop prezentarea şi promovarea realizărilor în domeniul legumiculturii a personalului care activează la SCDL Buzău.

Doamna Iulia Ştefănescu – directorul Staţiunii, dr. Costel Vânătoru, dr. Floarea Burnichi, dr. Constantin Vlad şi dr. Eliza Neicu – cercetători au ţinut să-şi prezinte realizările de ultimă oră în domeniul creării de soiuri şi hibrizi, echipamente agricole, tehnologii. S-a vorbit de asemenea şi de marile dificultăţi prin care trece staţiunea şi în general activitatea de cercetare. Cu atât mai mult sunt de lăudat performanţele celor câţiva cercetători care au mai rămas în această staţiune legumicolă, altădată fanion al domeniului. Să ne amintim că aici a lucrat, printre alţii, renumitul ameliorator dr. Chiru Cristea, creatorul soiurilor de tomate Buzău 22, Buzău 47, Buzău 1600, soiului de ceapă Diamant, soiului de varză de toamnă De Buzău, soiului de pătlăgele vinete Drăgaica etc., atât de apreciate de cultivatori şi consumatori, unele fiind şi astăzi solicitate.

Realizări aproape incredibile

În condiţiile în care statul nu a mai sprijinit de trei ani cu nimic activitatea de cercetare şi de zeci de ani pe cea de investiţii, în condiţiile în care nenumărate personalităţi ale judeţului se întreabă dacă această staţiune mai există, în condiţiile în care cercetătorii sunt marginalizaţi, pe 28 iulie au fost prezentate realizări de mare valoare în domeniul ameliorării şi tehnicii:

- Hibridul de tomate SIRIANA F1, cu creştere nedeterminată, foarte timpuriu, destinat în special pentru cultura în solarii. El are fructe rotunde, colorate uniform roşu strălucitor, fără zone albicioase în interior, cu greutatea între 120 şi 180 g şi cu o producţie de 3,5 kg/plantă pe 5 etaje. Analizele de laborator, efectuate la ICDLF Vidra, arată că fructele acestui hibrid au compoziţia şi gustul tomatelor cu adevărat româneşti. Hibridul în sine vine să dea răspuns la eterna întrebare: unde sunt tomatele româneşti de altădată? Ele există, dar sunt sufocate de promovarea agresivă a hibrizilor străini. Din buzunarele cultivatorilor pleacă anual cca 15 milioane € pentru procurarea unor astfel de seminţe care produc fructe pe cât de ademenitoare pe atât de serbede.

- Soiul de tomate tip cireaşă CARISMA, cu creştere nedeterminată, pentru cultură în solar/seră sau câmp, producţie 2,5 kg/plantă, cu fructe rotund-înalte, de cca 25 g, colorate roşu intens, dulci, cu o aromă deosebită, un conţinut ridicat de substanţă uscată (8,7%) şi cu o concentraţie de vitamina C de 20 mg. Din păcate, cererea pe piaţă este încă foarte redusă, consumatorul român nefiind suficient de bine informat.

- Soiul de tomate DARSIRIUS, semitimpuriu, cu creştere determinată, cu fructe ovoide (tip prunişoare), roşu închis, de 60-80 g, recoltabile mecanizat (fără codiţă), cu conţinut mare de substanţă uscată (6-7%), cu puţine seminţe, cu o producţie de 2-3 kg/plantă. Are o bună rezistenţă după recoltare –10 zile, iar fructul este excelent pentru producerea de conserve. Din păcate, suprafaţa de tomate destinate industrializării se pare că nu depăşeşte 500 ha! Dar şi aceasta este ocupată cu soiuri depăşite, care se cultivau acum 40 de ani, pentru că sămânţa este foarte ieftină, chiar dubios de ieftină! Şi când te gândeşti că România a fost ţara cu cel mai mare export de industrializate de tomate din SE Europei!

- Hibridul de castraveţi SIRIUS F1Este un produs timpuriu, pentru cultura în solarii, cu o mare capacitate de emitere a lăstarilor, foarte productiv – 5,5 kg/mp; este destinat cu predilecţie cultivării în spaţii protejate, pentru consum în stare proaspătă şi conservat;

- Soiul de ceapă DE BUZĂU, Este un soi de ceapă ceaclama semitardiv, cultivat prin semănare directă. Bulbul cântăreşte aproximativ 170 g, are formă sferică, uşor turtită, omogen, bine îmbrăcat de frunzele exterioare, care au culoarea galbenă-maronie şi albă în interior. Se păstrează bine peste iarnă şi este recomandat pentru toate zonele producătoare de ceapă din ţara noastră. Este un soi rustic, care moşteneşte multe din caracterele bine-cunoscutului soi DIAMANT, având o producţie constantă de 40-50 t/ha.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2010

Vizualizari: 2109



֩ Comentarii

 
֠ 1.     fl_gheorghe -- (1-October-2010 )
*Din pacate aceasta manifestare stiintifica nu a avut parte de o mediatizare corespunzatoare,asa ca aflam despre ea cu doua luni inarziere. *Din respect pentru pastrarea adevarului trebuie sa mentionez ca soiul de patlagele vinete apartine defunctului cercetator Ion Stan si nu lui Chiru Cristea.

֠ 2.     spinu -- (16-October-2010 )
am citit atat acest articol cat si cel ce vizeaza mafia imobiliara care atenteaza la aceasta unitate importanta. concluzie: DOMNILOR, mi-e un dor de comunisti de mi se rupe sufletul. PSD_isti, PDL-isti, PNL-isti sau ce P-isti or mai fi nu vor reusii nici in 100 de ani sa refaca cea ce aveam in 1989. RUSINE , RUSINE, RUSINE ca acceptam astfel de lepre si ignoram munca unor oameni adevarati ca cei de la legumicola si din alte locuri asemanatoare despre care nu vrem sa stim! domnule ministru al agriculturii, oricare ai fi dupa atatea remanieri, TREZESTE-TE!

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI