Imprimati articolul

Dâmboviţa - argumente pentru extinderea suprafeţelor de legume

• Interviu cu ing. Marin Eugen, directorul Direcţiei Agricole Dâmboviţa

Impulsionaţi de preţurile bune din ultima vreme la vânzarea cu amănuntul a legumelor, grădinarii din Dâmboviţa şi-au mărit considerabil suprafeţele cultivate atât în spaţiile protejate, cât şi în câmp. Anul acesta, la nivelul judeţului se estimează că vor fi cultivate 10.000 ha! Aproape un sfert din acestea vor fi ocupate cu tomate, atât timpurii, cât şi de toamnă. Urmează în ordine ceapa – 1.500 ha, rădăcinoasele – 1.453 ha, varza timpurie şi de toamnă – 1.387 ha, usturoiul, mazărea, fasolea păstăi şi conopida. De asemenea, se are în vedere şi extinderea suprafeţelor cultivate cu ardei, care vor ajunge la 723 ha, în timp ce vinetele şi castraveţii vor ocupa împreună 1.000 ha. Este vorba evident de un program în faza de intenţie. Cum se va realiza el vom vedea la vară şi la toamnă.

Cresc şi suprafeţele ocupate cu spaţii protejate

– Domnule director, am înţeles că sătenii sunt interesaţi să-şi extindă, cu prioritate, culturile timpurii.

– Da. De la câteva zeci de ha de solarii, acum vor fi cultivate în spaţii protejate peste 300 ha de legume, iar în serele legumicole vom avea culturi pe cel puţin patru hectare. Ceea ce, evident, este un lucru bun.

– Care sunt localităţile unde grădinăritul se practică azi ca principală îndeletnicire?

– Cu deosebire în cele din zona sudică a judeţului. Aici sătenii cultivă de la câteva sute sau mii de metri pătraţi la câteva zeci de hectare! Este cazul comunei Lunguleţu, unde legumele sunt cultivate pe 2.800 ha, dar şi la Băleni, la Potlogi, la Ulmi, la Slobozia Moară, Brezoaiele şi Petreşti suprafeţele destinate legumelor depăşesc sute de hectare.

Un experiment profitabil: Cartofii timpurii şi varza în cultura dublă

– Ştim că există şi unele experimente notabile…

– Desigur. O particularitate a judeţului Dâmboviţa o reprezintă cartofii timpurii şi varza în cultură dublă. Cartofii urmează să ocupe cel puţin 7.500 ha, în marea ei majoritate această suprafaţă fiind plantată cu varză, ca şi cultură succesivă.
Aceste localităţi pot oferi anual pieţei peste 140.000 tone de cartofi. Un fapt deosebit este acela că producătorii de cartofi din Dâmboviţa oferă produsele lor şi unor supermarketuri, ceea ce face, desigur, ca judeţul nostru să fie socotit reprezentativ în acest domeniu.

Valorificarea rămâne o problemă!

– Cum văd legumicultorii ideea de asociere în vederea înlesnirii valorificării?

– În localităţile amintite şi care constituie bazinul legumicol Lunguleţu există cinci grupuri de producători, precum şi un grup recunoscut preliminar şi care beneficiază de finanţare. În general, fermierii sunt receptivi la această formă de organizare. În acelaşi timp, ei sunt nemulţumiţi de condiţiile impuse de unele supermarketuri. Este vorba de unele cerinţe exagerate legate de criteriile de calitate, dar şi de cantitate, de ritmul de livrare, de taxe şi de comisioane.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 10, 16-31 MAI 2011

֩ Comentarii