Imprimati articolul

În atenţia grădinarilor,
Cum scăpăm de coropişniţe

Cât de frumoase sunt grădinile de legume care au avut parte de apă! Privind la splendoarea lor, nu poţi să nu înfiripi în sufletul tău un sentiment de preţuire pentru hărnicia muncilor care au ocrotit fiecare plantă. Din nefericire, nu de puţine ori se întâmplă ca în grădinile noastre să intre musafiri pe cât de nepoftiţi, pe atât de păguboşi.

Un astfel de intrus este şi Grillotalpa Grillotalpa sau, după cum este cunoscută în termeni populari, coropişniţa. Habitatul său este în solurile afânate şi nisipoase. În mod ironic, omul a contribuit oarecum la extinderea acestui habitat.

Spunem asta întrucât coropişniţa preferă terenurile irigate, tratate cu îngrăşăminte organice sau foarte bogate în humus. Este aproape sigur că acolo unde există grajd de gunoi o să găsim şi aceste vieţuitoare, şi asta pentru că iubesc căldura emanată de gunoi.

Prada vizează peste 40 de plante

Coropişniţa intră în categoria dăunătorilor polifagi şi trebuie să recunoaştem că are un meniu foarte diversificat, întrucât pe lista ei pot fi trecute peste 40 de feluri de plante. Pagubele pe care le suportă agricultorii din cauza lor sunt semnificative. În primele 10 zile de la plantarea răsadurilor, coropişniţele reuşesc să distrugă aproape 40% din plante.

Prezenţa coropişniţelor în culturi cu siguranţă nu trece neobservată, întrucât acestea sapă galerii care ies la suprafaţa pământului prin nişte ridicături mici, cu aspect solzos.

Elementul care vă poate semnala existenţa lor sunt plantele ofilite, a căror rădăcină a fost practic tăiată de cleştii puternici ai coropişniţei. În cazul în care sădiţi seminţe, puteţi observa anumite zone chelite, în care plantele nu răsar, şi asta pentru că seminţele în germinare au fost dislocate de coropişniţă.

Combaterea

Încercările de eradicare a acestui dăunător sunt şi ele variate, dar cea mai sigură cale de a scăpa de intruşi ar fi să apelaţi la serviciile specialiştilor în domeniu. În următoarele rânduri vă supunem şi noi atenţiei câteva modalităţi de a eradica dăunătorii de acest fel.
Metodele tradiţionale şi care nu implică tratament chimic sunt multe, dar cel mai sigur mijloc de a le combate presupune folosirea chimicalelor.

Un tratament al cărui efect benefic se vede relativ repede, adică în doar 24 de ore şi care oferă o protecţie de aproape 30 de zile, este cel cu Mesurol 4 G. Daunele economice scad considerabil cu aproximativ 85%. De asemenea, mai puteţi folosi Sintogrill 5 G sau Lindatox3 PP sub formă de momeli toxice. Acestea se distribuie pe suprafaţa solului.

O altă metodă presupune folosirea seminţelor de grâu, ovăz sau porumb, fie întregi sau măcinate. Acestea pot fi amestecate cu ulei de floarea-soarelui 50 ml şi fosfură de zinc 50 g. Puteţi, de asemenea, să puneţi aceste boabe tratate chimic la rădăcina plantei atunci când le plantaţi sau răsădiţi.

Soluţiile ecologice

Pentru cei care nu doresc să folosească tratamente chimice există şi soluţii ecologice, doar că, în cazul acestora, eficienţa este mai scăzută şi de lungă durată.

Este un fapt binecunoscut cel potrivit căruia coropişniţele se dau în vânt după răcoare şi umiditate. În consecinţă, puteţi improviza capcane, de genul borcanelor. Îngropaţi borcanele în pământ, dar aveţi grijă ca gura lor să rămână la suprafaţa pământului.

Datorită rouei care se acumulează în câteva ore, coropişniţele vor fi tentate să se bucure de umiditatea din borcan. Pentru a putea folosi această metodă cu eficienţă sporită trebuie să verificaţi cât mai des borcanele. Coropişniţele prinse pot fi date ca hrană găinilor sau le puteţi folosi ca momeală la pescuit, întrucât mreana şi somnul sunt două specii de peşti care adoră hrană de coropişniţe.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2009

֩ Comentarii