Imprimati articolul

Cum obţinem portaltoi de trandafiri

Recomandările colaboratorului nostru se adresează, în primul rând, floricultorilor care îşi propun să facă o afacere din această îndeletnicire. Ele sunt valabile însă şi pentru cei care îndrăgesc această floare, mai ales din considerente intime, să le spunem.

Totul începe cu seminţele de măceş

Pentru obţinerea portaltoilor se seamănă seminţele măceşului (Rosa canina). Recoltarea fructelor se face de pe trandafirii sălbatici sănătoşi, bine dezvoltaţi, când fructele sunt în pârgă. Nu toate fructele ajung să se înroşească până la recoltare. Chiar dacă unele sunt mai verzui la culoare, aceasta nu influenţează negativ fertilitatea achenelor.

Imediat după recoltare, fructele se zdrobesc şi se selectează seminţele. Semănatul se poate face imediat sau se stratifică pentru a se semăna în primăvara următoare, imediat ce solul s-a dezgheţat.

Stratificarea se face în cutii în care se aşază sămânţa fie în straturi alternând cu nisip, care se menţin permanent umede, fie în amestec (1 parte sămânţă şi 7-8 părţi de nisip). Depozitarea cutiilor pe timp de iarnă se va face în încăperi sau în şanţuri acoperite cu pământ, pentru a feri seminţele de îngheţ. Semănatul se face la o distanţă ce poate varia între 20 şi 40 cm între rânduri, cca 2 cm pe rând şi la 3-4 cm adâncime, astfel încât pentru 1 mp sunt necesare 6-7 g de sămânţă. Se va face tratament la sămânţă împotriva şoarecilor de câmp cu substanţe toxice pentru aceştia.

Pentru menţinerea umidităţii, în timpul verii se împrăştie mraniţă peste rândurile semănate, iar toamna se acoperă cu frunze împotriva îngheţurilor. În primăvară apar plăntuţele. Când acestea au 3-4 frunzuliţe se răresc sau se scot şi se repică, pe alte brazde, după ce s-au sortat, astfel încât pe rând să rămână o distanţă de cca 4 cm, apoi se udă prin pulverizare pentru a nu se forma crustă. Până în toamnă se dau toate îngrijirile necesare, iar odată cu prima brumă, după ce frunzele au căzut (octombrie-noiembrie), se poate trece la sortarea puieţilor.

Selecţia

Se sortează după grosimea la colet, în mai multe categorii, şi anume: 6-7 mm, 4-5 mm, sub 3,5 mm, peste 7 mm etc. Puieţii care au în medie, la colet, diametrul de 6 mm se consideră cei mai buni, însă şi cei cu diametrul mai mare pot fi folosiţi pentru formarea trandafirilor cu trunchi înalt sau pentru înfiinţarea plantaţiilor pentru plante-mamă. Puieţii care au rădăcini strâmbe, prea groase sau prea subţiri este mai bine să se înlăture. După sortare se trece la fasonarea plantei, astfel încât rădăcinile principale se taie în medie la 20 cm lungime, pe când cele secundare la 1-2 cm, iar tulpinile la cca. 14 cm, lăsându-se totodată un singur lăstar. După aceea se leagă în pachete, stratificându-se provizoriu cei care se vor planta în toamnă în pepiniera de altoit sau definitiv cei care urmează să se planteze în primăvară (aceştia fără să fie legaţi în pachete).

Cerinţe agrotehnice

Pentru trandafirii cu trunchi, portaltoii se iau fie din flora spontană, fie se lasă portaltoi în şcoala de puieţi maximum 3 ani. Pentru pepinierele de trandafiri, terenul se ară adânc. Pentru plantaţiile de primăvară, terenul se pregăteşte din toamnă, rămânând ca, înainte de plantare, să se lucreze doar cu cultivatorul.

Plantarea puieţilor se poate face mecanic cu ajutorul maşinilor speciale de plantat sau manual cu ajutorul plantatoarelor, la distanţa de 60-85/15-20 cm (90.000 plante la ha), numai după ce puieţii au fost mocirliţi.

După plantare, pământul se strânge bine în jurul plantelor şi apoi acestea se muşuroiesc, având grijă ca pe parcursul perioadei de vegetaţie să se dea toată atenţia lucrărilor de întreţinere şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

Ing. Emil CHEŞCHEŞ – CLCA VIILE SATU MARE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.15, 1-15 AUGUST 2009

֩ Comentarii