Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Cu sau fără Europa plantele transgenice cunosc o extindere extraordinară

Primelor plante transgenice aflate în producţie le-au fost conferite anumite caractere agronomice (caractere input) care fac cultura lor mai uşoară şi mai profitabilă pentru fermieri. Este vorba de:

- toleranţa la erbicide, care face posibilă practicarea sistemului de cultură cu lucrări minime ale solului şi, implicit, diminuarea eroziunii, refacerea rapidă a humusului şi reducerea atât a timpului şi energiei consumate pentru arături, cât şi a cantităţii de CO2 eliberate în atmosferă;
- rezistenţa la insecte, prin care are loc reducerea numărului de tratamente, o reducere semnificativă a cantităţilor de insecticide utilizate şi, implicit, a poluării chimice a mediului şi alimentelor;
- rezistenţa la virusuri, având ca efect importante beneficii de ordin socio-economic, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.

Scurt istoric

În anul 2005, în SUA au fost introduşi în culturi comerciale hibrizi de porumb care cumulau trei transgene, hibrizi toleranţi la erbicide şi rezistenţi atât la sfredelitorul european al tulpinilor, cât şi la viermele-rădăcinilor. În Uniunea Europeană a fost aprobat numai importul unora dintre aceşti hibrizi, în vederea procesării şi utilizării ca aliment şi furaj.Tot din anul 2005, mai întâi în SUA, apoi în Canada, Mexic, Japonia, Filipine, Australia şi Taiwan, a fost aprobată comercializarea porumbului transgenic Mavera™, cu conţinut mare de lizină, creat pentru avicultură. În anul 2009, a fost cultivată pentru prima dată în scop comercial, în SUA şi Canada, pe aproximativ 0,5 milioane ha soia Roundup Ready 2 Yield®, tolerantă la glifosat şi mai productivă decât soiurile existente pe piaţă. Pentru anul 2010, era preconizată creşterea la 2-3 milioane de hectare a suprafeţelor alocate varietăţilor Roundup Ready 2 Yield®, al căror randament superior, cu 7 până la 11% mai mare decât cel al soiurilor din prima generaţie, este determinat de prezenţa a cel puţin trei boabe în plus per păstaie.

În anul 2010, în Statele Unite ale Americii, au fost lansaţi hibrizii de porumb cu denumirea de piaţă SmartStax, obţinuţi prin metode convenţionale, care cumulează 8 transgene ce le conferă:

- toleranţă la dăunătorii părţilor aeriene, determinată de trei gene provenite de la bacteria Bacillus thuringiensis, folosită ca insecticid microbian în agricultura organică;
- toleranţă la dăunătorii din sol determinată tot de trei gene provenite de la aceeaşi bacterie;
- toleranţă la principiile active erbicide glifosat (o genă) şi glufosinat de amoniu (o genă).

Pledoarie pentru soia transgenică

Cele mai multe varietăţi de soia convenţională produc uleiuri bogate în acizi graşi polinesaturaţi (acid linoleic şi acid linolenic) care fac ca uleiul să fie instabil şi uşor oxidabil. Pentru a fi utilizat în alimentaţie, uleiul de soia trebuie hidrogenat chimic. Acest proces ridică preţul de cost şi determină o serie de reacţii secundare nocive.

Este în drum spre piaţă soia transgenică Vistive® Gold, din care poate fi produs un ulei asemănător uleiului de măsline în privinţa conţinutului de acizi graşi mononesaturaţi şi uleiului de rapiţă în ceea ce priveşte conţinutul de grăsimi saturate, fapt ce va permite eliminarea grăsimilor trans şi reducerea semnificativă a cantităţilor de grăsimi saturate din produsele alimentare. Este mai stabil la prăjit decât uleiul din soia convenţională şi îşi păstrează aromele. Un alt produs ce urmează să fie lansat este soia, din care se poate obţine un ulei ce conţine acizi graşi omega-3, care au efecte benefice asupra inimii, dar care se găsesc în mod tradiţional numai în peşte. Produsul este similar ca gust şi stabilitate uleiului obişnuit de soia. Acest ulei va putea fi folosit ca ingredient într-o gamă mare de produse alimentare, oferind consumatorilor noi opţiuni pentru alimente bogate în acizi graşi omega-3 şi fermierilor o altă oportunitate de a produce hrană sănătoasă.

Avansul uimitor al Chinei

China, cel mai mare producător de bumbac şi de orez şi al doilea mare producător de porumb din lume, va cultiva pe suprafeţe mari trei plante transgenice, toate obţinute de universităţi şi institute de cercetare publice din China. În anul 2009, pe 68% din cele 5,4 milioane de hectare alocate bumbacului au fost cultivate varietăţi transgenice rezistente la atacurile unor dăunători. Tot în anul 2009, a fost aprobată cultivarea orezului rezistent la atacurile unui dăunător şi a porumbului care sintetizează fitaza.

Orezul transgenic, a cărui cultivare a fost aprobată în China în anul 2009, posedă gene (cry1Ab/cry1Ac) care-i conferă rezistenţă la un dăunător prezent pe 75% din suprafaţa alocată acestei specii. A fost obţinut de Universitatea Agricolă din Huazhong. Se anticipează obţinerea unor beneficii de aproximativ 4 miliarde USD, determinate de o creştere medie a producţiei cu 8% şi de o reducere cu 80% a consumului de pesticide. Academia de Ştiinţe Agricole din China a creat porumbul care sintetizează fitaza, enzimă care descompune acidul fitic, forma în care este stocat peste 80% din totalul fosforului în seminţele celor mai multe cereale şi leguminoase.

Prof. univ. dr. Elena Marcela Badea
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 13, 1-15 IULIE 2010

Vizualizari: 870



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI