Imprimati articolul

Credinţă, tradiţie şi sărbătoare în Bucovina

Timp de trei zile, în fiecare an, înainte de începerea Postului Paştelui la Ciocăneşti are loc Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, o îmbinare armonioasă între concursul de încondeiat ouă, expoziţia gastrono­mică şi folclor, care vine în avanpremiera proiectului „Paştele în Bucovina“. În acest an,  în perioada 24 – 26 februarie a avut loc cea de-a IX-a ediţie a Festivalului care a adus în atenţia publicului frumoasa tradiţie a încondeierii ouălor, care se păstrează în acest spaţiu bucovinean şi este transmisă din generaţie în generaţie.

Manifestări la muzeu

În prima zi a manifestărilor au fost vizitate Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti şi Muzeul Etnografic de la Biserica de lemn din Botoş, după care muzeografi, încondeietori de ouă, cadre didactice, meşteri populari, iubitori de tradiţii populare s-au întâlnit la simpozionul „Tradiţii de Paşte în România şi în lume“. În cadrul acestei prime manifestări a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate au avut loc două lansări de carte, Ghidul iubitorilor de folclor, editat de Centrul Cultural Bucovina, şi Ghidul celor mai frumoase sate din România. Au mai fost prezentate lucrări care s-au referit la sărbătorile pascale, la oul încondeiat şi la bucatele specifice acestor sărbători.

Chematu-n sat cu drâmbiţa şi doba

Chematul cu doba este un obicei străvechi prin care se anunţă în fiecare an cele trei evenimente deosebite din comunitate – Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, Festivalul Naţional al Păstrăvului şi Festivalul Obiceiurilor de Iarnă. „Primăria a pus la cale o mare întrecere la închistrit ouă, iar gospodina care le face mai faine capătă mari daruri pentru că păstrează tradiţia. Aşa că, dragi oameni, haideţi cu mic, cu mare în sat să vă înveseliţi inima că mai fain ca la noi nu-i nicăieri“, a fost chemarea la Festivalul Ouălor Încondeiate, spusă de dobaşul şi trâmbiţaşul satului.
Cea mai mare coşarcă de Paşte

Din faţa Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti a fost dat startul la parada portului popular tradiţional, care, pe lângă elementele deja cunoscute cum ar fi oul uriaş, celelalte ouă decorate la ediţiile anterioare ale festivalului de către participanţi, trâmbiţaşii, buciumaşii, tulnicarii, fluieraşii, în acest an a avut în alai cea mai mare coşarcă de Paşte. În imensa coşarcă au fost aşezate şase ouă uriaşe şi câteva zeci de coşuri pascale pregătite de gospodinele din Ciocăneşti şi Botuş.

„Sunt ouă din lut cu o dimensiune de peste jumătate de metru, vopsite cu vopsea în stilul tradiţional al Ciocăneştiului, în cele patru culori – fondul negru şi culorile alb, roşu şi galben, cu modelele tradiţionale. Aceste ouă au fost lucrate de şase persoane din Ciocăneşti, fiecare în stilul propriu, dar păstrând tradiţia“, ne-a spus încondeietoarea Cristina Timu.

Conform primarului Gheorghe Tomoiagă, cea mai mare Coşarcă de Paşte simbolizează măreţia sufletească a mamelor creştine ortodoxe în pregătirea familiei pentru a întâmpina cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea lui Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, căreia îi aduc un profund omagiu.

Primarul Gheorghe Tomoiagă ne-a declarat că aceasta este un element de noutate în România. „Trebuie să mărturisesc că lada de zestre este plină şi mai avem de scos la lumină în fiecare an câte un element de noutate din ceea ce ne-au lăsat moşii şi strămoşii noştri, încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Generaţiile care vin trebuie să cunoască tot ceea ce avem moştenire de la ei, moştenire pe care trebuie să o punem în valoare astfel încât europenii să vină în această parte a ţării să îşi petreacă concediile, să guste din bucatele Bucovinei şi, sigur, nu vor pleca nemulţumiţi şi vor reveni cu drag la Ciocăneşti“, a precizat primarul Gheorghe Tomoiagă.

Concurs de ouă încondeiate

Deschiderea oficială a celei de-a IX-a ediţii a festivalului a avut loc în faţa Casei de Cultură „Florin Gheucă“, în prezenţa încondeietorilor, localnicilor, turiştilor, dar şi a oficialităţilor locale şi judeţene. După cuvintele adresate de oficiali şi invitaţi, un sobor de preoţi avându-l în frunte pe preotul protopop Aurel Goraş a oficiat o slujbă de sfinţire şi binecuvântare a coşărcii şi a expoziţiei de ouă încondeiate.

Această sărbătoare este una naţională, încondeietori de ouă din Braşov, Sibiu, Brăila, Botoşani şi Suceava, interpreţi la instrumente muzicale vechi din mai multe zone întâlnindu-se la unul dintre cele mai mari concursuri de ouă încondeiate din ţară. La secţiunea adulţi au participat peste 80 de concurenţi, iar la secţiunea copii au fost peste 50, care au prezentat în concurs peste 1.000 de ouă încondeiate, pictate, cu mărgele sau cu foiţă de aur.

„Oul de Paşti, adus de localnicii comunei noastre întru pomenire, în ajunul sărbătorilor pascale – de Lăsata Secului postului mare, vorbeşte despre preţuirea înaintaşilor noştri pe care dorim să-i pomenim în drumul spre Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos. În aceeaşi măsură nu-i pot uita pe cei cu care am pus la cale prima ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate în anul 2004, regretaţii oameni de cultură şi artă, scriitorul Mircea Motrici şi învăţătorul Novac Norbert Ioan, fiu al Ciocăneştiului şi colegul meu de şcoală generală“, a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.

Ca şi în anii anteriori, la jurizarea primei etape a concursului au fost 16 stiluri autentice. Etapa a doua a concursului, cea mai spectaculoasă, a constat în încondeierea a cât mai multe din cele cinci ouă pregătite, vârsta participanţilor variind de la 4 ani la peste 65 de ani, ceea ce dovedeşte că acest meşteşug este transmis de la o generaţie la alta.

Marele premiu al festivalului a revenit în acest an Cercului „Micii meşteşugari“ din comuna Poiana Stampei, coordonat de profesoara Dorina Paicu.

Maria Fercal, una dintre încondeietoarele din satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviţei, a reuşit o reprezentare deosebită a ouălor. Pe un suport au fost angrenate într-o mişcare circulară ouă încondeiate, majoritatea cu motive tradiţionale, bătrâneşti, de ani şi ani, din Bucovina. „Oul cu calea rătăcită este cel mai vechi de la noi şi valoros, pentru că se face greu. Folosim ceara de albine şi culori naturale, obţinute din coajă de stejar şi ceapă pentru galben-portocaliu, iar din coajă de nucă se obţine o culoare mai închisă. Mai folosim şi culori din comerţ, ne mai modernizăm, pentru că sunt oameni care cumpără ouă de la noi şi vor modele mai aparte.“

Maria Fercal încondeiază de 40 de ani, i-a învăţat şi pe copii şi pe nepoţi şi în fiecare an participă la tabăra de creaţie de la Muzeul Satului de la Bucureşti.

Printre participanţii mai tineri s-a numărat şi Andreea Dajmici, în vârstă de 14 ani. Încondeiază de la 5 ani şi îi place cel mai mult să reprezinte steaua, frunza stejarului, coarnele berbecului, cârligul ciobanului, grebla, plugul. A învăţat să încondeieze de la bunica şi mama sa şi a participat la foarte multe festivaluri, unde a obţinut locuri fruntaşe. Andreea consideră că acest meşteşug este o sursă de venit înainte de Paşte, pentru că fiecare vrea pentru acasă câteva ouă încondeiate sau doreşte să ofere cadou astfel de ouă.

O prezenţă obişnuită a târgurilor şi expoziţiilor de ouă încondeiate este Elena Todaşcă din Poiana Stampei. Participă la acest festival neîntrerupt de la prima ediţie, a fost şi câştigătoare, iar în acest an a venit cu ouă de diferite mărimi, de la cele de prepeliţă la cele de gâscă, cu motive tradiţionale, cum ar fi cele care reînvie natura primăvara, florile de grădină, în culori vesele.

Pralea Maria încondeiază ouă de peste 30 de ani şi a venit cu ouă care au atras privirea, fiind în două culori, roşu şi alb. Este cea mai veche metodă de împistrit ouă, cu chişiţa în baie dintr-o singură culoare, folosind ca modele unghia caprei, coada rândunelei, ochiul Domnului, ruja, cârligul babei şi unul dintre cele mai vechi modele, pomul raiului. Primul model învăţat de la bunica ei a fost ruja, o floare care la Poiana Stampei este un model specific pe ouăle închistrite şi pe costumul popular.

Cristina Timu încondeiază ouă de peste 15 ani şi îi îndrumă şi pe cei 10 copii care formează grupul de încondeietori ai Şcolii din Ciocăneşti. Acest meşteşug prezintă interes în rândul copiilor, ei fiind foarte încântaţi şi lucrează cu plăcere mai ales că rezultatele sunt pe măsură. Anul acesta Cristina Timu a prezentat ouă tradiţionale de Ciocăneşti, care sunt cunoscute în ţară şi peste hotare prin cele patru culori, alb, roşu, galben şi culoarea de fond negru. Elementul tradiţional este crucea pascală care reprezintă legătura dintre viaţă şi moarte, dubla spirală, steaua, cârligul ciobanului, modele foarte vechi, tradiţionale, păstrate nealterate de peste 100 de ani şi lucrate pe orice coajă de ou, de la găină, gâscă, raţă şi struţ.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2012

֩ Comentarii