Imprimati articolul

Comisarul Dacian Cioloş vorbeşte despre orientările reformei PAC

Acestea au fost enunţate în timpul vizitei efectuate la începutul lunii mai de fostul ministru al agriculturii în cadrul programului de contact şi vizite a diferitelor regiuni din UE.   Comisarul a folosit această oportunitate pentru a oferi şi ziariştilor din alte ţări membre ale UE posibilitatea de a cunoaşte în direct, pe teren, diversitatea şi complexitatea agriculturii europene. De fapt întâlnirea a reprezentat prilejul ideal pentru a discuta în mod deschis şi informal despre subiectul care preocupă pe toată lumea şi anume pregătirea reformei PAC. El a precizat că principalele direcţii vor fi securitatea alimentară, gestiunea resurselor naturale şi consolidarea rolului agriculturii în echilibrul teritorial.

Elemente de impact

În prezent se află în pregătire detaliile cu privire la noua PAC, despre care comisarul Dacian Cioloş a afirmat că nu se poate discuta deocamdată dar „cu siguranţă nu se va mai clădi după un model, ci se va ţine seama de diveristatea specifică fiecărei ţări“. Au putut fi aprofundate în schimb anumite teme, mai ales din urma confruntărilor cu reprezentanţii agricultorilor din ţările membre, care sunt prioritare în cadrul reformei. Comisarul a ţinut să sublinieze încă de la început că în presă se vorbeşte foarte mult despre „greening“ ca element esenţial în cadrul acestei reforme, deşi aceasta înseamnă mult mai mult de atât.

„În primul rând, în ce priveşte această reformă, pe mine mă preocupă să văd cum putem să asigurăm în contextul acestei diversităţi a agriculturii UE o uniformitate luând în calcul atât fermele mari, cât şi pe cele mici şi mijlocii,  pe cele din zona de munte, dar şi pe cele de la câmpie. Trebuie să dăm oportunitatea ca agricultura să-şi dezvolte potenţialul de producţie. Un element esenţial al acestei diversităţi este asigurarea unei agriculturi competitive pe termen lung, combinând aspectele economice cu cele ecologice sau cele de piaţă cu cele de bună gestiune a resurselor naturale.“

Comisarul a insistat asupra acestor aspecte pentru a înlătura ideea conform căreia interesul său este îndreptat mai mult către fermele mici. „Când vorbim de diversitate, trebuie să luăm în calcul şi aspectele cărora nu li s-a acordat atenţie până acum. Asta nu înseamnă că nu ne preocupă în continuare competitivitatea fermelor mari. Trebuie să facem în aşa fel încât la Bruxelles să creionăm orientările generale şi să oferim instrumente cât mai bune pentru ca toate aspectele din teren să poată fi reglate şi gestionate în funcţie de problematica care se ridică la nivel local“, a mai precizat Cioloş.

Plafonarea plăţilor, o necesitate

În ce priveşte plafonarea plăţilor pentru fermele mari, Cioloş a precizat că în consiliul de miniştri există în general o susţinere a principiilor de bază ale acestei reforme. „Există discuţii privind instrumentele care au fost propuse pentru atingerea obiectivelor respective. Sunt unele state membre care nu sunt interesate de această  problematică pentru că nu le vizează, sunt altele care susţin această idee a plafonării plăţilor şi sigur că sunt şi unele care susţin că nu este cel mai bun instrument pentru a stimula competitivitatea în agricultură. Dar cred că lucrurile vor sta altfel când vom prezenta concret cum vrem să aplicăm acest mecanism al plafonării. De aceea eu rămân optimist şi în continuare cred că e important ca prin această reformă să dăm un semnal clar contribuabilului european că aceşti puţini bani pe care-i avem la dispoziţie îi folosim în mod eficient pentru toate tipurile de ferme“, susţine comisarul.

„Obiectivul nu este neapărat să nu mai dăm bani fermelor mari şi să dăm doar celor mici. Politica Agricolă Comună nu este una socială! Dar pentru ferma mare trebuie să-i folosim cât mai eficient, iar celei mici trebuie să-i oferim instrumentele care să o pună în valoare. Altfel rămânem cu o Politică Agricolă Comună unilaterală, care se duce într-o singură direcţie! Ideea e să asigurăm o mai bună repartizare a puţinilor bani pe care-i avem astfel încât aceasta să răspundă aşteptărilor contribuabililor europeni.“

Intervenţia, doar în situaţii limită

Referitor la mecanismul numit şi  „plasă de siguranţă”, noua reformă prevede un pachet de măsuri care asigură pieţei principalul rol în a decide ce anume cultivă şi vinde producătorul. Dar în condiţiile în care apar variaţii şi mai ales scăderi mari de preţuri se poate interveni pentru că acestea nu au un efect pozitiv nici asupra veniturilor producătorului, dar nici asupra consumatorului. Un preţ foarte mic înseamnă că agricultorul în anul următor poate să nu mai cultive produsul respectiv şi astfel să apară criza acestuia.

„Pentru că o scădere mare a preţului poate avea un efect catastrofal asupra veniturilor agricultorului păstrăm aşadar aceste mecanisme de intervenţie pe piaţă doar în situaţii limită“, afirmă Cioloş. Ele nu vor mai fi declanşate în fiecare an, cum se întâmpla până acum când toţi cei care voiau puteau să-şi vândă producţia în cele câteva luni cât era deschis mecanismul de intervenţie. Comisarul consideră că acestea erau costuri inutile pentru buget fără ca neapărat să aibă efecte constructive asupra pieţei şi a agriculturii.

„Vrem să-l putem folosi însă pentru o gamă cât mai largă de produse, acolo unde se pretează: la cereale, lapte, vom folosi în continuare stocajul privat pentru ulei de măsline, probabil şi pentru carne. Încercăm să adaptăm acest mecanism acolo unde e nevoie, dar în acelaşi timp nu ne limităm doar la această plasă de siguranţă, ci vrem să dăm posibilitatea producătorilor agricoli să se organizeze şi să dezvolte şi alte instrumente pentru a face faţă acestei variaţii a preţurilor şi deci a veniturilor“, a mai spus demnitarul. El a dat ca exemplu fondul mutual, care poate fi constituit de un grup de agricultori atunci când preţul e mai bun, şi din care îşi pot compensa o parte din pierderi atunci când preţul scade. La acest fond mutual se preconizează că va exista şi o contribuţie consistentă de la bugetul public.

„Mulţi bani europeni se pierd din cauza funcţionarilor români“

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a atras atenţia funcţionarilor de la agenţiile de plăţi sa aibă „o atitudine constructivă“ în relaţia cu fermierii, după ce a constatat că unii dintre aceştia sunt descurajaţi să depună proiecte şi din cauza comportamentului angajaţilor. „Am constatat că mulţi oameni care au idei şi au nevoie de bani pentru a le putea valorifica în mod eficient sunt descurajaţi să depună proiecte sau renunţă la acestea şi din cauza modului în care unii funcţionari de aici îşi fac treaba. Nu blamez agenţia în întregul ei, dar nu ar trebui să existe niciun funcţionar care să nu îşi facă treaba corect şi să nu îi trateze pe beneficiari aşa cum trebuie“, a afirmat comisarul pentru agricultură.

Comisarul european s-a referit în principal la APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), dar şi la celelalte organisme care se ocupă de proiectele cu finanţare europeană. Cioloş a precizat însă că situaţia privind atragerea fondurilor europene s-a îmbunătăţit în ultima perioadă. Acum o lună şi jumătate, el sugera că o instituţie creată în România special pentru acest aspect ar fi utilă în creşterea gradului de absorbţie. „Din câte ştiu, premierul Emil Boc a numit o persoană care are această responsabilitate şi am atras atenţia că lucrurile trebuie să se mişte foarte repede pentru că plăţile efective sunt încă destul de reduse“, a adăugat Cioloş.

I Banu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 10, 16-31 MAI 2011

֩ Comentarii