Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Combaterea integrată a dăunătorilor la sfecla de zahăr

Deoarece condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea dăunătorilor sfeclei-de-zahăr, considerăm necesară enumerarea acestora, dar mai ales a modalităţilor de combatere.

PĂDUCHELE NEGRU

Dăunare

Este o specie polifagă care atacă mai multe culturi, cum ar fi: sfecla, salata, macul, floarea-soarelui etc. Primăvara, când condiţiile sunt favorabile, din ouăle de iarnă depuse la baza mugurilor sau în crăpăturile scoarţei unor arbuşti apar larve de fundarix. Acestea se răspândesc pe lăstari şi frunze şi se hrănesc înţepând şi sugând sucul celular din aceste organe. Începând de la a doua generaţie de fundatrigene apar şi forme aripate care, părăsind arbuştii pe care au apărut, se răspândesc şi colonizează frunzele şi tulpinile diferitelor plante-gazdă. Decolonizarea completă a arbuştilor corespunde cu lignificarea lăstarilor. Pe planta-gazdă, păduchele negru al sfeclei se înmulţeşte tot timpul verii.

Combatere

S-a stabilit că afidele pier mai mult din cauza temperaturilor ridicate decât a celor joase, nimfele suferind mai mult decât adulţii. Vremea rece şi mohorâtă reduce populaţia afidei, chiar dacă iniţial se înregistrează o densitate mare. Un factor limitativ al înmulţirii afidelor îl constituie activitatea intensă a speciilor de prădători, cum ar fi Coccinella Septempunctata şi paraziţii Aphidius spp. Rotaţia culturilor, arătura adâncă de toamnă, tratarea radăcinilor de sfeclă sunt alte modalităţi de combatere a acestui dăunător.  Avertizarea tratamentelor se face la depistarea primelor colonii de afide în culturile de sfeclă. Tratamentele se fac cu produse chimice autorizate.

PURICELE (Chaetocnema tibialis)

Aria de răspândire

Se cunoaşte faptul că puricele sfeclei iernează ca insectă adultă sub frunzele uscate de sfeclă, în sol, sub ierburile din culturile de cereale, sub scoarţa arborilor, în livezile de pomi. Prin luna aprilie, insectele apar mai întâi pe diferite chenopodiacee spontane, de unde trec în culturile de sfeclă, hrănindu-se cu frunzuliţele abia apărute, spontane până în luna august, după care se hrănesc cu frunze de plante mature. În cursul lunii august, insecta se înmulţeşte într-o nouă generaţie.

Tratarea

Se face prin distrugerea buruienilor din culturile de sfeclă prin lucrări de întreţinere, cultivarea de benzi capcană din sfeclă, însămânţarea cu două-trei săptămâni mai târziu. Deoarece pe aceste fâşii se concentrează cea mai mare parte din insecte, aici se pot distruge mai uşor prin tratamente chimice.

GĂRGĂRIŢA (Bothypoderes punctiveniris)

Apariţia dăunătorilor

Adulţii apar din sol când temperatura aerului este de 10-12 grade. La început ele se hrănesc cu lobodă, de pe care migrează apoi pe culturile de sfeclă. Deplasarea insectelor are loc prin mers şi zbor, putându-se astfel răspândi până la 30-40 km/oră. Larvele care apar în apropierea coletului pătrund în pământ, se dispun lateral pe pivotul rădăcinilor şi rod vârful acestora sau sapă cavităţi laterale. Larvele de gărgăriţă se hrănesc timp de 65 de zile, perioadă în care ele năpârlesc de 4 ori.

Mijloace de combatere

Acest dăunător se poate combate prin efectuarea de arături adânci de toamnă, rotaţia culturilor, praşile repetate pentru distrugerea larvelor. Curativ se aplică tratamente la avertizare cu produse fitosanitare autorizate, conform Codexului.

Ing. Gavril CRĂSNEAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 11, 1-15 IUNIE 2010

Vizualizari: 2783



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI