Imprimati articolul

Combaterea făinării la viţa-de-vie

• În plantaţiile viticole în care făinarea a fost o problemă în anul anterior viticultorul trebuie să aplice tratamente începând cu fenofaza de dezmugurit.

La ora actuală, în România făinarea şi mana viţei-de-vie sunt principalii agenţi patogeni capabili să compromită complet recolta dacă nu se iau măsuri adecvate de combatere. Severitatea atacului de făinare într-un sezon depinde de rezerva biologică din anul precedent, de condiţiile climatice şi de capacitatea viticultorului de a obţine un control bun încă de la începutul sezonului. În condiţii meteorologice favorabile, de la o infecţie necontrolată boala se poate dezvolta exponenţial la nivel de epidemie.

Ciuperca atacă toate organele verzi ale viţei-de-vie, dar forma cea mai frecventă şi gravă de atac este cea de pe boabe. Perioada cea mai critică la atacul de făinare este după înfloritul acesteia până când boabele sunt în perioada de creştere intensivă. În plantaţiile viticole din ţara noastră, transmiterea bolii de la un an la altul are loc îndeosebi prin miceliul de rezistenţă din muguri.

Poziţionarea tratamentelor

Pe lângă tehnicile culturale care, aplicate corect, pot fi deosebit de eficiente reducând nivelul inoculului primar şi întârziind debutul infecţiei, în cazul în care făinarea a fost o problemă în anii anteriori, viticultorul trebuie să aplice tratamente începând cu fenofaza de dezmugurit şi apoi să monitorizeze focarele de infecţie pentru a determina necesitatea aplicării unor tratamente suplimentare.

- În zonele de risc maxim, în care ciuperca atacă în fiecare an, primul tratament se aplică preventiv începând cu stadiul 2-3 frunzuliţe etalate, protecţia continuând până în pragul fenofazei de pârgă;

- În zonele cu risc redus, în care oidiumul nu este periculos, în sensul că nu atacă în fiecare an şi apare după înflorit, primul tratament se aplică cu 10 zile înainte de înflorit, în fenofaza butoni florari separaţi. Protecţia continuă până în pragul fenofazei de pârgă.

Alegerea produselor

Există o gamă variată de fungicide antioidium:

Fungicide de contact, pe bază de sulf, care asigură protecţie 8-10 zile: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU 0,3%; Sulfomat PU 0,4%;

Fungicide sistemice care asigură protecţie 12-14 zile: Impact 0,015%- 150 ml/ha, Crystal 250 SC 0,01%, Falcon 460 EC 0,01%, Folicur Solo 250 EW 0,04, Topas 100EC 0,025%, Sumi 8 12,5 WP 0,015%, Systhane 12 E 0,02%.

Fungicide polivalente cu eficacitate simultană asupra manei, făinării şi putregaiului negru: Quadris SC, Stroby DF, Éclair WG, Shavit F, Universalis 593 SC, Cabrio top etc.

Se recomandă ca intervalele dintre stropiri să fie scurtate în perioadele cu vreme caldă şi uscată şi prelungite în perioadele reci şi bogate în ploi.

De reţinut:

• primele tratamente sunt cele mai importante;
• în funcţie de presiunea de infecţie tratamentele se repetă la 7-10 zile;
• tratamentele postrecoltare (efectuate imediat după recoltare) pot reduce presiunea de infecţie în sezonul următor.

Liliana-Lucia TOMOIAGĂ, SCDVV BLAJ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2012

֩ Comentarii