Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

COD ROŞU în lanurile de rapiţă

Temperaturile nefireşti de ridicate pentru sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie au favorizat apariţia unor dăunători, dintre care unii sunt cu potenţe certe în a produce pagube imense, atât prin acţiune directă cât şi indirectă, favorizând pătrunderea unor germeni patogeni, urmare a înţepăturilor şi rănilor provocate (Phoma lingam).

Cinci dăunători periculoşi

Până la această dată, în cele 180 de capcane (vase galbene) amplasate în Insula Mare a Brăilei, la cultura de rapiţă s-au identificat a fi în activitate cinci dăunători specifici:

• Ceutorrhynchus napi – gărgăriţa tulpinilor de crucifere (Figura 1);
• Baris chlorizans – gărgăriţa albastră a verzei;
• Psylliodes chrysocephala – puricele mare sau puricele de pământ al tulpinelor de crucifere;
• Phyllotreta atra – puricele negru de pământ;
• Plutella maculipennis – molia verzei.

Atenţie la gărgăriţa tulpinilor

Dintre aceştia, cel mai periculos este Ceuthorrhynchus napi care evoluează în condiţii neaşteptate, mai puţin controlate de specialişti, adică la temperaturi cuprinse între 9-12°C pe parcursul a trei-patru zile succesive. Adultul are 3-4 mm, este cenuşiu spre negru, cu solzi albicioşi dispuşi linear în partea dorsală, cu rostrul lung de 1/3 din lungimea corpului. Activitatea adultului începe la sfârşitul iernii, odată cu reînceperea vegetaţiei la rapiţă (Figura 2), când roade frunzele sau înţeapă nervurile, producând aşa-zisele leziuni de hrănire limitate la nivelul epidermei.

Înţepăturile făcute cu ovipozitorul pentru depunerea pontei sunt mai mari şi mai proeminente  şi se realizează la cca 8 zile după zborul femelelor care depun ouăle în măduva tulpinilor sub mugurii terminali de creştere. (Figura 3). Larvele au 7-8 mm, apode cu corpul alb-gălbui şi cu capul gălbui spre negru. Acestea sapă galerii în măduva plantelor, producând tumefieri, răsuciri, crăpături şi deformări (Figura 4), căi sigure pentru pătrunderea unui volum imens de germeni ai agenţilor patogeni care duc la uscarea şi moartea plantelor. (Figura 5) Pagubele produse pot duce la diminuarea producţiei cu valori cuprinse între 700 şi 2.600 kg/ha, prin cumulul factorilor de dăunare.

Combaterea trebuie făcută acum!

Pentru combaterea eficientă a dăunătorului Ceuthorrhynchus napi, recomandăm a nu se aştepta atingerea pragului economic de dăunare de 1-2 gărgăriţe/plantă, ci atunci când apar primii adulţi. în capcane. În momentul în care temperatura se menţine constant peste 10°C în timpul zilei trebuie să se execute imediat tratamentul.

Cu toate greutăţile determinate de momentul nepotrivit al atacului, recomand folosirea unui piretroid de tipul  ALFA-CIPERMETRIN, CIPERMETRIN sau mai bine, pentru o remanenţă ceva mai îndelungată, a LAMBDA CIHALOTRINULUI (cylotrin). Tratamentul este preferabil să-l executăm într-o zi călduroasă, după ce s-a ridicat roua de pe plante, iar căldura să determine dăunătorii să iasă la soare.

Dăunătorul este greu de reperat cu ochiul liber. În schimb, vă recomand utilizarea vaselor galbene (capcana) după modelul prezentat (Figura 6) sau a oricărui alt vas vopsit în galben, în care punem apă cu detergent de vase şi-l poziţionăm la nivelul plantelor, urmând a-l ridica odată cu creşterea plantelor. Cu siguranţă că vom putea distruge o bună parte şi din ceilalţi dăunători. Promitem să vă ţinem la curent şi cu alţi dăunători.

Ing. Lucian Buzdugan, director general al TCE-3 Brazi, Insula Mare a Brăilei
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2009

Vizualizari: 2237



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI