Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Ce mai faceţi, domnule... Nicolae Săulescu?

S-a născut la 15 aprilie 1939 în Bucureşti. Tatăl, Nicolae A. Săulescu, un mare savant agricol, i-a insuflat fiului său interesul pentru plante şi ameliorarea lor. După efectuarea studiilor medii, pe care le-a absolvit cu diplomă de merit la Liceul „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, a intrat fără examen (în anul 1957) la Facultatea de Agricultură a Institutului Agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală, hotărât să urmeze exemplul tatălui său. În anul 1961 a obţinut titlul de inginer agronom, iar apoi a fost repartizat ca inginer agronom la Cooperativa Agricolă de Producţie Tărtăşeşti, unde a activat trei ani, căpătând o utilă experienţă de producţie.

Date de referinţă

În 1964 a fost transferat ca cercetător în ameliorarea grâului la Staţiunea de Cercetări Agricole Lovrin. Chiar de la începutul activităţii de ameliorator, a avut şansa de a lucra şase luni la Krasnodar, împreună cu renumitul ameliorator rus P.P. Lukianenko (creatorul unuia dintre cele mai de succes soiuri din istoria grâului - soiul Bezostaia 1). Această specializare, alături de cea căpătată în 1970 prin participarea la cursul de perfecţionare în ameliorarea grâului organizat la CIMMYT în Mexic, sub conducerea laureatului Premiului Nobel, dr. Norman Borlaug, şi de lunga călătorie de documentare în principalele centre de ameliorare a grâului din SUA, Canada şi Marea Britanie, i-a permis să cunoască principalele şcoli şi tendinţe din genetica şi ameliorarea grâului, alcătuind baza pe care s-a clădit activitatea sa viitoare.

Primele creaţii

În perioada 1964-1970, la Lovrin a contribuit la crearea soiurilor de grâu Lovrin 231, Lovrin 10, Lovrin 13 şi ca prim autor la crearea soiurilor Montana şi Lovrin 24. De asemenea, a realizat hibridările care au condus la crearea grânelor semipitice de toamnă, adaptate condiţiilor din România, ale căror primi reprezentanţi au fost soiurile Lovrin 32 şi Lovrin 34.
În anul 1971 a ajuns la Fundulea, iar din 1972 a preluat conducerea lucrărilor de ameliorarea grâului şi coordonarea programului de ameliorare. În 1972 a susţinut lucrarea de doctorat cu titlul „Contribuţii la precizarea metodicii de ameliorare pentru creşterea capacităţii de producţie la grâul de toamnă“ la Institutul Agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti.

Activitatea de ameliorare la Institutul de la Fundulea a fost deosebit de bogată. Sub conducerea sa au fost create şi înregistrate soiurile Fundulea 29 (1979), Fundulea 133 şi Flamura 80 (1984), Fundulea 4 (1987), Flamura 85 (1989), Rapid (1992), Dropia (1993), Ardeal (1998), Boema (2000), Crina (2001), Delabrad şi Dor (2002), Faur (2004), Glosa şi Gruia (2005) şi recent Izvor (2008). Trebuie subliniat faptul că aceste soiuri au fost cultivate în ultimele decenii pe cea mai mare parte din suprafaţa de grâu a României, iar unele dintre ele au fost înregistrate şi cultivate şi în străinătate (Fundulea 29 în Canada, Flamura 85 şi Dropia în Turcia, Fundulea 4 sub numele de Fatima şi Glosa sub numele de Khungloria în Ungaria etc.).

În 1993 şi apoi în 1996 a activat ca profesor invitat la Universitatea Statului Oregon din SUA, fiind consultant pentru doctoranzii profesorului Warren Kronstad şi lucrând alături de acesta în cadrul programului internaţional de perfecţionare a germoplasmei de grâu. În această perioadă a devenit membru al Societăţii Americane de Agronomie (ASA) şi al Societăţii pentru Cultura Plantelor din America (CSSA).

Afirmarea deplină

În prezent este în plină activitate, cu aceeaşi pasiune şi perseverenţă. Ca profesor universitar asociat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti este îndrumător de doctorate, sub conducerea sa obţinând titlul de doctor 9 specialişti.
A condus, în calitate de director, 4 programe naţionale de cercetare, care au abordat probleme importante pentru agricultura României („Manipularea genetică a perioadei de vegetaţie pentru reducerea efectelor secetei şi arşiţei asupra producţiilor de grâu, în zonele frecvent afectate de stres hidric“(Agral 26/2001),

„Ameliorarea rezistenţei grâului şi porumbului la secetă“ (Agral 353/2004), „Construirea unei noi baze genetice pentru cerealele viitorului“ (CEEX/2005), „Modalităţi de reducere a impactului schimbărilor climatice asupra recoltelor de grâu în sudul României“ (PN II 51-073)).  A fost ales membru al Comitetelor de Organizare a două Conferinţe Internaţionale a Grâului (din Ungaria - 2000 şi Argentina - 2005), ca a următoarei Conferinţe care va avea loc în Rusia.

Teodor Marian
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 11, 1-15 IUNIE 2010

Vizualizari: 1521



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI