Imprimati articolul

Ce mai faceţi, domnule... Ion TEŞU?

Prin anii `60 se discuta aprins printre specialiştii din zonă şi nu numai despre un caz mai puţin obişnuit: un director al Direcţiei Agricole Judeţene s-a oferit să plece la o cooperativă agricolă de producţie pentru a „o pune pe roate“, să ajungă printre cele mai bune din judeţul respectiv, renunţând la funcţie. Mulţi doreau să-l cunoască şi au avut destule ocazii în funcţiile avute anterior. Este vorba de CAP Smeeni, judeţul Buzău, şi de ing. Ion Teşu.

Să facem cunoştinţă cu dr. ing. Ion Teşu:

S-a născut la 20 noiembrie 1929 în comuna Ţiţeşti, satul Valea Stânii, judeţul Argeş. După terminarea Facultăţii de Agronomie (1952), s-a încadrat la diverse unităţi de producţie agricolă şi instituţii de profil, evidenţiindu-se ca un bun profesionist şi un bun manager. A fost repartizat la IAS Drăgăneşti, judeţul Prahova, în funcţia de inginer-şef, unde a lucrat 4 ani, iar din 1956, încă 4 ani, la IAS Râmnicu-Sărat, în funcţia de director.

O fişă profesională impresionantă

Au urmat apoi alte funcţii: director al Direcţiei Agricole jud. Prahova, preşedinte al CAP Smeeni, jud. Buzău, preşedinte UNCAP judeţul Prahova. În 1966 a urmat cursurile postuniversi­tare la Centre International de Hautes Études Agronomiques Méditerranéennes - Montpellier. Reîntors în ţară, a funcţionat la UNCAP Bucureşti în funcţia de vicepreşedinte.

După doi ani, în 1971 a devenit şeful Departamentului Agriculturii de Stat (1969-1971), apoi Decanul cursurilor postuniversitare din agricultură şi administraţia de stat (iniţial CEPECA apoi la „Ştefan Gheorghiu“) (1972-1977). După 5 ani a trecut în munca de cercetare ca director al Institutului de Economie Agrară din ASAS, de unde a fost avansat ca ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru ca, în 1981, să devină ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, iar mai apoi ambasador al României în Polonia.

A obţinut titlul de Doctor în Agronomie la Institutul Agronomic „N.Bălcescu“ din Bucureşti în 1976; Din anul 1997 a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Trebuie adăugat că la pregătirea de bază ca inginer agronom se adaugă cea de inginer-economist.

Bătrâneţea aduce şi suferinţe

- Aţi trecut prin multe în viaţă; după pensionare n-aţi considerat că trebuie de-acum să vă odihniţi?
- În niciun caz. M-am simţit în putere şi n-am putut sta locului, având o activitate plină.

Am fost solicitat în Consiliul de administraţie la Unitatea de Management a Proiectului „Sprijinirea serviciilor din agricultură“, susţinut de Banca Mondială, unde am devenit preşedinte al acestui consiliu. Am activat şi în Consiliul de administraţie al Institutului Naţional de Îmbunătăţiri Funciare, unde am avut mari satisfacţii.

În ultimul timp, „entuziasmul“ a mai scăzut. A trebuit să mă ocup de familie – soţia, grav bolnavă mai mulţi ani, m-a părăsit pentru vecie şi mi-e foarte greu să mă adun.
Dar sper ca timpul să vindece, cât de cât, o rană atât de dureroasă.
Vă dorim multă sănătate şi putere de muncă,

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR.15, 1-15 AUGUST 2009

֩ Comentarii