Imprimati articolul

Castrul roman de la Drajna, 3,6 ha de iarbă!

Am trecut, de curând, prin Drajna, o comună din Prahova situată la câţiva kilometri de Vălenii de Munte. Nu mai fusesem în zonă de vreo doi sau trei ani. Văd, la un moment dat, indicatorul care-mi reaminteşte de Castrul roman. Pentru că indicatorul era vag, am întrebat un domn din vecinătate unde se află castrul. „Încolo“, îmi spune, arătându-mi o poiană, de fapt o fâneaţă, despărţită în fâşii de câteva rânduri de prun gras.

O iau „încolo“. Prima dată pe fâşia cosită. Nimic. Trec în fâşia cu fân încă în brazdă. Nici aici nu observ ceva. Iau la pas şi porţiunea cu fân, cu grijă mare la şerpi şi cu la fel de multă atenţie, să nu stric vreo dispunere arheologică, de sub iarba înaltă. Cu totul, merg vreo 400 de metri, până intru într-o vale. Nu dau de vreo săpătură sau zid. În sine mea îmi spun că poate n-am înţeles eu ce înseamnă „încolo“.

Sigur trebuie să existe castrul, însă nu l-oi fi nimerit. Aşa că ies iar în şosea, recunosc, un pic dezamăgită. Pe cine să mai întreb? Ajung la un magazin. Şi doamna e oarecum nervoasă: „Uff! O să smulg indicatorul ăla! Castrul este peste drum de indicator, în livadă, sub iarbă“. „Şi cum arată?“, insist. „Uite, ca iarba asta de aici, aşa arată. E un pământ oarecare, pe care creşte fân. A scormonit cineva acolo, cu mulţi ani în urmă, dar suprafaţa s-a înierbat la loc, aşa că nu aveţi ce să vedeţi.“

Tabăra romană există...

Un castru sigur a fost pe aici. Primele urme au fost descoperite în anul 1887 de locuitorii din Drajna, pe când lucrau pământul. Ulterior, arheologii au căzut de acord că este vorba despre o tabără romană din anii 101-102, întinsă pe 3,6 ha, care ar conţine 30 de clădiri, ziduri, porţi, fântâni şi un pretoriu - locuință a coman­dantului legiunii sau gărzii romane care a poposit la Drajna acum 1900 de ani. Cercetări mai recente –scanări efectuate de Institutul Naţional de Geologie – au localizat clădirile cazărmilor şi pe cea a comandantului, echipate cu sistem de încălzire a pardoselii, cu tuburi ceramice. Tabăra a fost construită întâi din valuri de pământ şi lemn, dar Legiunea 5 Macedonica a reconstruit-o prin anul 117.

...dar încă n-a fost scoasă de sub pământ şi din iarbă

Ştiu că Drajna se mândreşte cu asemenea vestigii. Şi mai ştiu că are gânduri mari în legătură cu castrul. Autorităţile vor să facă din tabăra romană prima destinaţie turistică din comună. Aud că totuşi Consiliul Judeţean Prahova va finanţa săpăturile din banii asiguraţi deja pentru un alt proiect de turism rural „Drumul fructelor“, care va prelua şi acest obiectiv, pentru a-l pune ulterior în valoare.

Şantierul arheologic, mă informez, urma să fie deschis la 1 august. Asta după ce anul trecut se promitea că săpăturile vor începe în primăvară. Primăvara care a trecut… Dar, ca să mă iluzionez, bine că există un program, bine că se va deschide „un uriaş şantier arheologic“, după aprecierea arheologului adjunct de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova. Că n-o să fie anul acesta, dar poate măcar la anul!

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2011

֩ Comentarii