Imprimati articolul

Cartoful timpuriu de „Lunguleţu“

Lunguleţu reprezintă de multă vreme o localitate de referinţă pentru cultivarea cartofului. Deşi se pare că soiurile prin care s-au impus mai ales pe pieţele capitalei au cam dispărut, ţăranii de aici s-au repliat rapid, orientându-se spre altele mult mai productive, dar nu tocmai de aceeaşi valoare alimentară. Ei îşi pot procura acum sămânţa de prin părţile Covasnei, unde se mai cultivă în aşa-numitele zone închise. Adică în perimetre în care se aplică cu stricteţe regulile de producere a cartofului de sămânţă. La data când dăm tiparului aceste rânduri, la Lunguleţu cartofii se află în pământ şi se aşteaptă răsărirea lor de la o zi la alta. Bătălia pentru timpurietate este esenţială. Fiecare zi câştigată la recoltare înseamnă pentru oameni un profit care le răsplăteşte din plin eforturile făcute în iarnă şi la începutul primăverii pentru pregătirea cartofilor timpurii. Concludent în acest sens este şi dialogul purtat cu unul dintre cei mai buni profesionişti din zonă în materie de cartofi timpurii. Este vorba despre inginerul Stan Ştefan, în dubla sa calitate de îndrumător agrotehnic şi cultivator. Să-l ascultăm.

Cooperativa Interagro Lunguleţu

Stan Ştefan este membru al Cooperativei Interagro Lunguleţu. Cei 27 de membri ai asociaţiei cultivă anual împreună în jur de 330 ha de cartof, din care cca 80% este timpuriu, fiind urmat în succesiune mai ales de varză şi ardei. Marele avantaj al asocierii lor este acela că achiziţionează la comun sămânţa şi produsele fitosanitare, pe care, fiind vorba de cantităţi mari, reuşesc să le scoată la un preţ mai bun. Dacă găsesc şi beneficiari, atunci valorifică şi producţia tot la comun. De cele mai multe ori însă aceasta merge în aşa-numita piaţă de gros din Lunguleţu unde, frumos stivuită, aşteaptă intermediarii. Preţul la care au vândut anul trecut – 0,5-0,7 lei i-a demoralizat pe mulţi dintre producători, cu atât mai mult cu cât în piaţă cartofii ajungeau la 2,5-2,8 lei. Fiecare dintre ei are o capacitate de păstrare de 15-20 de tone, dar asta nu-i ajută prea mult, întrucât acestea nu întrunesc condiţiile optime. De aceea intenţia lor este să construiască un spaţiu de depozitare modern, de care să se folosească toţi membrii asociaţiei. Acesta este principalul motiv pentru care s-au decis să devină grup de producători, dosarul lor fiind depus pentru recunoaştere la DADR Dâmboviţa.

Forţarea, elementul-cheie

Stan Ştefan a plantat anul acesta cartof timpuriu pe 10,3 ha. La sfârşitul lui martie, momentul realizării acestui material, se grăbea deja să încheie plantatul, întrucât ploile anunţate riscau să-i strice planurile. În mare parte sămânţa a fost achiziţionată de la producătorii certificaţi din Covasna şi foarte puţină din import, asta din cauza preţurilor prea mari. Nu a avut probleme cu starea de sănătate a seminţei, deşi, tot din cauza costurilor prea mari, dar şi a remanenţei de substanţe a hotărât să elimine tratamentele la tuberculi. Cultivatorii din zonă făceau şi ei acest tip de tratamente cu un insectofungicid utilizat în combaterea gândacului din Colorado, a afidelor şi a rizoctoniozei, dar au renunţat.

Pentru a obţine o producţie timpurie şi, implicit, un preţ mai bun de valorificare, tuberculii au fost puşi la iarovizat într-un spaţiu special, unde cultivatorul a controlat atent lumina şi căldura. Marea majoritate a cultivatorilor din Lunguleţu realizează forţarea tuberculilor în solarii. După aproximativ 10-15 zile, când aceştia au încolţit, tuberculii mai mari de 45-55 mm au fost secţionaţi, iar căldura şi umiditatea au fost ridicate pentru a forţa apariţia rădăcinilor. Înaintea plantării, specialistul a aplicat 10-12 tone de gunoi de grajd şi a pregătit terenul cu freza. Plantarea se face mecanizat, cu maşina de plantat pe 2 sau 4 rânduri, folosindu-se 2,3-2,8 t/ha de sămânţă.

Sănătatea oamenilor, mai întâi de toate

După plantare, are loc rebilonarea şi se erbicidează folosindu-se produse precum Sencor, Danco sau Metripaz, în doză de 500 g/ha. Inginerul şi-a propus să facă cât mai puţine tratamente contra bolilor şi dăunătorilor din cauza remanenţei mari a substanţelor, lucru care, spune el, în alte părţi nu este luat în considerare. El susţine că sunt plantaţii comerciale unde, pe lângă numeroasele tratamente fitosanitare, se fac şi stimulări pentru a creşte mai mult timpurietatea. „La noi în zonă partea bună e şi că lipsesc banii efectuării acestor tratamente cu remanenţă mare, dar asta nu înseamnă că producţiile sunt întotdeauna mai mici“, spune domnul Stan. El are în vedere un singur tratament contra dăunătorilor, efectuat de regulă cu Calypso 80 ml/ha, iar mana, fuzarioza şi alternaria le combate cu Bravo 200 ml/100 l apă, Ridomil 30g/6 l apă/100 mp şi Antracol 1,5-2,5 kg/ha.

În total, înfiinţarea şi întreţinerea culturii se ridică la 11-12 mii de lei, costul ridicat reflectându-se mai ales în sămânţă, dar şi în preţul motorinei. Eficienţa economică, spune inginerul, depinde mult de momentul recoltării. Cu cât recoltezi mai timpuriu, cu atât preţul de vânzare este mai bun, dar şi producţia mai mică. Anul acesta estimează că preţul cartofilor timpurii va fi bun în prima decadă a lunii iunie. Însă, în general cel oferit de producătorul direct se va situa undeva la 40% din cel pe care îl vom găsi noi, consumatorii, la raft sau pe tarabă.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011

֩ Comentarii