Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Cartoful, doar 3,2% din suprafaţa cultivată a României

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov a prezentat o parte a realizărilor sale în conferinţa cu tema „Tehnologii specifice şi soiuri româneşti de cartof – Soluţii pentru fermieri, în condiţiile modificărilor climatice şi economice“, susţinută de cercetătoarea Andreea Nistor. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul IndAgra 2011, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

„Agricultura României, deşi cu un potenţial natural ridicat, este încă departe de nivelul agricol al ţărilor din Uniunea Europeană. Din toată suprafaţa cultivată de 8,9 milioane ha, primele trei culturi sunt cereale 62%, plante oleaginoase 15% şi cartof 3,2%“ – a afirmat cercetătoarea.

În opinia sa, există mai mulți factori care limitează cultura cartofului și randamentele, printre care mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea materialului semincer și modificarea condiţilor climatice în ultimii ani. La acestea se adaugă nivelul scăzut al educaţiei tehnice și sursele financiare reduse ale cultivatorilor.

Realizări braşovene

INCDCSZ Brașov a creat peste 70 de soiuri noi de cartof. La unele s-a renunțat, dar 17 se regăsesc în listele oficiale cu soiuri din România. În cadrul Laboratorului de ameliorare, se află în studiu mai multe linii de perspectivă, care pot să devină soiuri noi, după omologare și brevetare.

La sfeclă de zahăr au fost create nouă soiuri, dintre care cinci monogerme genetic (Stupini, Monorom, Braşov 519, Bârsa și Andra).

De asemenea, institutul a mai obținut brevete pentru soiuri de cicoare, valeriană, de degeţel roşu, de mac de grădină și de saschiu, precum și pentru populaţia selecţionată de chimion de Ghimbav.
Andreea Nistor a precizat că institutul braşovean are ca obiective crearea de soiuri de cartof, adaptate la condiţiile climatice din  România, şi elaborarea de tehnologii specifice de cultivare, pentru o producţie eficientă a culturii şi un mediu înconjurător sănătos, incluzând agricultura de precizie.

Creştere alarmantă a importului

Datele centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată că importul de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, a crescut de peste 1,7 ori (76.151,22 t), în primele şapte luni din 2011, față de aceeaşi perioadă din anul trecut (44.123 t).

Pe de altă parte, exportul a scăzut, în primele şapte luni, de la 18.403,5 t anul trecut la 9.160,7 t în 2011.

Conform datelor MADR, România a obţinut în 2011 o producţie de cartofi de 3,55 milioane t, în creştere uşoară faţă de cele 3,3 milioane t în 2010. Randamentul la hectar a fost de 17,5 t în 2011.

Sorin Chiru, director general al INCDCSZ Braşov, a declarat, pentru Lumea Satului, că producția bună de cartof din acest an a dus la o scădere a prețului de achiziție la producător. Astfel, un kilogram se vinde cu numai aproximativ 35 de bani.

România produce anual 3,5-4 milioane t de cartofi. Această cantitate poate acoperi complet consumul intern. Singura problemă este că nu s-au format cooperative sau grupuri mari de producători care să asigure constant cantități suficiente pentru marile lanțuri de magazine. De aici apar ruptura producător-vânzător și importul.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011

Vizualizari: 644



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI