Imprimati articolul

Când înţărcăm mieii?

Înţărcarea mieilor reprezintă întreruperea hrănirii cu lapte matern, prin separarea definitivă de oile-mame. În funcţie de vârstă, greutatea corporală şi scopul urmărit, se cunosc 4 tipuri de înţărcare.

Dacă, în condiţiile exploatării intensive, pentru obţinerea unor cantităţi sporite de carne sau lapte-marfă în Anglia se practică înţărcarea ultratimpurie (la 12-14 ore de la fătare), iar în Franţa înţărcarea semitimpurie (la 14-15 zile de la fătare), mieii fiind hrăniţi până la o lună cu substituenţi de lapte şi nutreţuri combinate, la noi, în condiţiile unei exploatări mixte a animalelor (lapte, carne, lână) se practică înţărcarea timpurie şi înţărcarea tardivă (tradiţională).

Evitaţi înţărcarea bruscă!

Indiferent de tipul ei, pentru miei acţiunea reprezintă un factor de stres, ale cărui efecte, atenuate cât mai mult prin cunoaşterea şi aplicarea corectă a regulilor tehnice privind înţărcarea, permit evitarea apariţiei „crizei de înţărcare“, ce poate influenţa negativ dezvoltarea ulterioară a organismului. Pentru asigurarea unei bune creşteri şi dezvoltări a mieilor, înţărcarea se face în mod obişnuit la 60-65 de zile.

Tineretul destinat producţiei de carne poate fi înţărcat şi la vârsta de 45-60 de zile, dacă are greutatea vie mai mare de 12 kg. Principala regulă, de care trebuie să ţină seama fiecare crescător, este aceea de a nu recurge la înţărcarea bruscă, ci în decurs de câteva zile, interval în care se va proceda la separarea temporară a mieilor de oaia-mamă, cu suprimarea progresivă a supturilor.

Deoarece la data stabilită pentru înţărcare mieii pot avea vârste şi greutăţi diferite, se recomandă înţărcarea eşalonată, pe serii, precedate la 10-14 zile, în care are loc trecerea lentă de la regimul de hrănire lactat la furajarea cu nutreţuri specifice vârstei. În seara zilei programate pentru înţărcare, mieii se separă de mame până dimineaţa, când oile se mulg.

Apoi, în timpul zilei sunt lăsate împreună cu mieii până seara, când se separă din nou. În următoarele 2-3 zile, mieii stau cu mamele doar câteva ore în timpul zilei, mulsul oilor făcându-se atât dimineaţa, cât şi seara. În ultima zi, mieii stau separaţi până la amiază, apoi împreună cu oile-mame până seara, când are loc despărţirea definitivă, iar înţărcarea se consideră încheiată.

Atenţie la hrană!

Pe toată perioada înţărcării, deficitul de substanţe nutritive cauzat de suprimarea supturilor trebuie compensat prin sporirea cantităţii de concentrate şi supliment PUM (proteino-vitamino-mineral) şi asigurarea la discreţie a apei potabile, corespunzătoare din punct de vedere igienic.

Deşi practicată de mulţi crescători de la noi, înţărcarea tardivă este neeconomică, impunându-se înlocuirea ei cu înţărcarea timpurie, care are avantajul obţinerii unor cantităţi mai mari de lapte-marfă. În acest caz, înţărcarea se face la vârsta de 30-35 de zile, cu condiţia ca mieii să aibă greutăţi de 9-11 kg.

Pentru aceasta este necesară selecţia oilor în direcţia sporirii producţiei de lapte, hrănirea stimulativă a viitoarelor mame în ultimele două luni de gestaţie, precum şi obişnuirea mieilor cu consumul de furaje concentrate măcinate şi fân de lucernă, de la vârsta de 6-7 zile, ceea ce stimulează ritmul dezvoltării tubului digestiv şi al capacităţii de asimilare, cu obţinerea, în final, a unui spor de greutate corporală mai mare. În acelaşi timp, se asigură şi o bună pregătire a mieilor destinaţi îngrăşării intensive şi semiintensive.

După înţărcare, oricare ar fi tipul acesteia, în exploataţiile de profil mieii bine dezvoltaţi se grupează într-o turmă, iar cei cu stare de întreţinere recorespunzătoare vor forma un cârd separat pentru a li se asigura o alimentaţie şi întreţinere de refacere.

Ing. Bogdan MACOVSCHI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2009

֩ Comentarii