Imprimati articolul

Campania de primăvară, cu unele semne de întrebare

În această primăvară, campania agricolă se confruntă cu unele probleme, diferite faţă de anii anteriori. În primul rând, intrarea în câmp este întârziată din cauza topirii lente a stratului gros de zăpadă şi a băltirii terenurilor. În al doilea rând, suprafeţe mari cultivate în toamnă sunt calamitate şi trebuie reînsămânţate. Nu în ultimul rând, s-a indus o criză a seminţelor, care a obligat fermierii să cumpere, în unele cazuri, seminţe mai scumpe şi, în unele cazuri, altele decât cele dorite.

Culturi calamitate

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – care ne-au fost prezentate de Tatiana Preda, director general al Direcției Generale de Politici în Sectorul Vegetal – arată că, la nivel național, din 2.544.122 ha însămânțate în toamnă, plantele răsăriseră pe numai 1.380.269 ha și parțial pe 755.686 ha (30%), înainte de căderea zăpezii. Este vorba de principalele culturi (grâu, orz, orzoaică și rapiță).

„Condiţiile nefavorabile de mediu, respectiv cantităţile deficitare de precipitaţii în raport cu cerinţele optime ale culturilor agricole au influenţat negativ procesele vegetative la culturile de toamnă, care s-au desfăşurat lent. În majoritatea zonelor României, pe unele sole, culturile agricole nu au parcurs procesele de germinare şi răsărire.

La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat diferenţe destul de importante privind condiţiile climatice din toamnă, pe zone de cultură, ceea ce a dus la prelungirea răsăririi culturilor sau la realizarea parţială a acestora, astfel că suprafaţa răsărită reprezintă 54% din cea însămânţată. Suprafaţa nerăsărită, aferentă culturilor de toamnă, este de 408.127 ha, ceea ce reprezintă 16% din suprafaţa însămânţată“, ne-a declarat Tatiana Preda.

Domnia sa a menționat câteva dintre județele cele mai afectate: Hunedoara (suprafețe nerăsărite de 95%), Mehedinți (85%), Gorj (75%), Maramureș (68%).

În cazul păioaselor, necazul nu este foarte mare, pentru că procesul de creștere a continuat și în timpul iernii. În schimb, de rapiță s-a ales praful.

Conform MADR, din cauza secetei prelungite din toamnă, fermierii au fost precauți și nu au însămânțat cu rapiță decât 365.997 ha (față de 537.300 ha în 2010!), din care suprafața răsărită reprezintă 163.816 ha (45%) și parțial 138.354 ha (38%). Mai mult, degeaba a răsărit, dacă nu s-a dezvoltat până la cel puțin patru-șase frunze. Plantele mai mici nu au rezistat iernii.

Lipsă de sămânţă?

Potrivit aprecierii specialiștilor, în această primăvară trebuie reînsămânțate cel puțin 500.000 ha, din care majoritatea, probabil, cu porumb. Acest lucru a creat un dezechilibru al pieței semințelor.

Gheorghe Hedeșan, președintele Asociației Amelioratorilor, Producătorilor și a Comercianților de Sămânță și Material Săditor (AMSEM) din România, ne-a declarat că nu crede să fi fost vorba de vreo criză. Pentru a ne demonstra acest lucru, a făcut câteva calcule elementare.

Conform domniei sale, în cazul porumbului, programul de multipli­care a fost estimat la 86.000 t de sămânță, din care mai rămân aproximativ 70.000 t după condiționare. Această cantitate poate acoperi aproape 3,9 milioane de hectare. Însă, potrivit MADR, în primăvară vor fi însămânțate numai 2,5 milioane de hectare.

La floarea-soarelui, producția de sămânță a fost de peste 5.000 t, din care rămân 4.000 t după condițio­nare, care ajung pentru vreo 800.000 de hectare.

Hedeșan a menționat că, în anii anteriori, distribuitorii au rămas cu marfa în depozit pentru că micii producători folosesc, de regulă, sămânță necertificată. De aici rezultă și producțiile mici. Procentual, din cantitatea totală de sămânță necesară într-un an, cea necertificată atinge 50% la porumb, 15% la floarea-soarelui, 40% la grâu, 50% la orz și 25% la orzoaică.

Președintele AMSEM a recomandat fermierilor ca, pe viitor, să contracteze sămânța din timp, pentru a nu avea surprize neplăcute.

Cazuri particulare

Ioana Caragea, președinta Cooperativei agricole Agri Sud (Ilfov, parțial Prahova, Giurgiu și Ialomița), ne-a relatat că au fost unele probleme la aprovizionarea cu semințe, pentru că distribuitorii „parcă s-ar fi înțeles între ei să țină prețul ridicat“. Inițial s-a spus că nu există sămânță, iar fermierii au intrat în panică. Însă, când au vrut să cumpere, li s-a oferit întreaga cantitate solicitată.

Membrii cooperatori au pus rapiță pe 5.000 ha, din care nu se știe dacă mai rămân măcar 2.5000-3.000 ha. Procentul de compromitere a ajuns până la 50%. Suprafețele întoarse vor fi reînsămânțate, aproximativ în părți egale, cu porumb și floarea-soarelui. Astfel, în total, vor pune în brazdă 6.000 ha cu Zea mays și 16.000 ha cu Helianthus annuus.

Ilie Dan, fermier din județul Giurgiu, nu are nicio problemă. Pentru sămânță, a avut contract încheiat din timp și a primit ceea ce a comandat. Culturile de toamnă au intrat bine dezvoltate în iarnă, astfel încât să reziste gerului. A cultivat rapiță pe 84 ha, grâu pe 150 ha și orz pe 15 ha. În primăvară urmează porumb pe 150 ha și floarea-soarelui pe 245 ha.

Constantin Bazon, fermier din Vrancea, ne-a spus că a izbutit să cumpere întreaga cantitate de sămânță pentru campania de primăvară. Însă nu a găsit toți hibrizii pe care i-a programat inițial, deci a fost nevoit să cumpere alții. În zonă, a continuat Bazon, sunt sole pe care cultura de rapiță este compromisă 100%. Domnia sa a însămânțat 650 ha, dar – încă din toamnă – a reînsămânțat 450 ha cu grâu, pentru că nu răsărise nimic în timp util. În primăvară, va pune porumb pe 650 ha, floarea-soarelui pe 400 ha și orzoaică de primăvară, pe 50 ha.

Nicușor Șerban, fermier din Ialomița, este încă un caz fericit, pentru că s-a putut aproviziona cu întreaga cantitate de sămânță, având contractele semnate din timp. De asemenea, ne-a declarat că rapița pusă pe 500 ha, grâul pe 1.700 ha și orzul pe 600 ha au răsărit la timp și au trecut bine peste iarnă. În primăvară va însămânța încă 1.200 ha cu porumb, 900 ha cu floarea-soarelui și 80 ha cu lucernă.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2012

֩ Comentarii