Imprimati articolul

Buzăul iese în Europa cu cinci produse tradiţionale

Interviu cu Daniela Cristina STAN, director coordonator al DADR Buzău

Daniela Cristina Stan, tânăra inginer agronom, de o jumătate de an în funcţia de director la DADR Buzău, a preluat agricultura buzoiană cu ambiţia de a păstra tot ce s-a făcut bun în acest sector, dar şi de a obţine performanţă de nivel european. O preocupare a sa o reprezintă relansarea produselor tradiţionale. Dialogul pe această temă se înfiripă repede, interlocutoarea vorbindu-ne cu patos şi încredere.

– M-aţi întrebat ce fac agronomii pentru a asigura liniştea alimentară a locuitorilor de aici. Ei produc, printre altele, grâu îndestulător şi de înaltă calitate. Asta pentru pâinea cea de toate zilele, dar şi pentru a pune pe baze noi o industrie ce face fală panificaţiei noastre: covrigii de Buzău. Legat de aceasta, trebuie spus că judeţul nostru are în prezent înscrise în Registrul de atestare a produselor tradiţionale nu unul, ci cinci produse de panificaţie. Este un lucru bun că grâul semănat în toamnă şi care ocupă suprafaţa de 68.330 ha arată foarte bine, ca o cultură binecuvântată de Dumnezeu. De mult n-a mai fost astfel! Deci, tradiţia cu covrigii calzi va fi continuată fără probleme!

De la covrigi, la cârnaţii de Pleşcoi

- Ştim prea bine, doamnă director, că Buzăul se află pe locul cinci pe ţară la produse tradiţionale atestate. Câte astfel de produse aveţi în prezent?

- Peste 20, între care la loc de frunte sunt cârnaţii de Pleşcoi, produs fără seamăn, căutat de toată lumea! Sunt multe de spus despre cârnaţii de Pleşcoi şi despre cei care îi produc, pe care viaţa i-a făcut nu numai buni meseriaşi, dar şi înţelepţi. În localitatea Pleşcoi sunt azi cel puţin 15 familii care realizează un astfel de produs, fiecare dintre acestea având convingerea că reţeta proprie, scrisă ori nu de străbuni, este cea mai bună, De altfel, aceasta este, în opinia lor, singura care respectă întru-totul tradiţia.

- Este foarte frumos ceea ce spuneţi. Numai că aceşti cârnaţi, de acum celebri în ţară şi chiar în Europa, se fac din carne de oaie. Ovinele însă, din motive pe care le ştie cam toată lumea, sunt tot mai puţine. Am putea în curând să nu mai avem din ce să-i facem?

- În niciun caz. Chiar dacă şi la noi efectivele la această specie au scăzut continuu, avem în prezent peste 200.000 de ovine. Prin urmare, nu putem fi îngrijoraţi! Apoi mai avem şi peste 20.000 de caprine!

- Păcat că s-a cam pierdut tradiţia bine-cunoscutului caşcaval de Penteleu, produs celebru altădată în judeţ, acum însă cam uitat... Dar să discutăm şi despre alte produse tradiţionale atestate: ceapa şi varza de Buzău. Ce ne puteţi spune despre acestea?

- Da. Buzăul este, sau mai bine zis era, un important centru legumicol. Acum mai avem doar 8.000 ha cultivate cu legume. Sigur, ceapa şi varza albă de Buzău sunt celebre şi ne bucurăm că mai sunt cultivate pe suprafeţe mari, chiar cu surse de irigat puţine şi sărace. Un important rol l-au avut şi îl au specialiştii de la Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură Buzău. Ei produc încă sămânţa de ceapă şi pe cea de varză. Zona viticolă a judeţului continuă să fie printre cele mai interesante din ţară, cu centre importante precum Pietroasele, Zoreşti, Merei, Breaza. Avem două soiuri de vin celebre în ţară şi în lume - Tămâioasa şi Busuioaca de Pietroasa. Şi aici, ca şi în celelalte cazuri, vorbim nu numai de tradiţie, ci şi de performanţă.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2010

֩ Comentarii