Imprimati articolul

Uniunea Europeană, în date şi cifre

Bugetul Uniunii Europene

Administraţia Uniunii Europene este formată din Parlament, un serviciu civil şi unul juridic, distincte de cele ale statelor membre. Aceste instituţii se ocupă cu aplicarea tratatelor, legilor şi convenţiilor semnate între statele membre, activităţi care implică costuri la care se adaugă şi cele legate de aplicarea politicilor comune la nivel comunitar. Pentru a plăti toate serviciile, UE a planificat pentru perioada 2007-2013 un buget de 867,3 miliarde de euro.

Administraţia UE are la bază Consiliul de Miniştri, Comisia Europeană şi Parlamentul. La acestea se adaugă Curtea Europeană de Justiţie, care este plătită tot din bugetul Administraţiei, însă doar primele trei instituţii contribuie la stabilirea bugetului anual. Bugetul pentru un an sau pentru mai mulţi ani este stabilit în avans, dar calculele finale ale plăţilor care revin fiecărui stat în parte nu se completează decât după ce se termină anul fiscal, astfel încât informaţiile legate de încasări şi cheltuieli să fie valabile. Administraţia UE obţine majoritatea încasărilor în mod indirect din plăţile făcute din trezoreriile statelor membre.

Aceste încasări sunt divizate în patru categorii:

• Resurse proprii tradiţionale: reprezintă taxe încasate în beneficiul UE, în principal rezultate din taxele de import ale produselor care intră în Uniune;
• TVA aplicat pe resursele proprii: sunt taxe aplicate cetăţenilor UE şi care derivă dintr-o proporţie a TVA-ului impozitat în fiecare stat membru; taxa TVA diferă de la un stat la altul şi de aceea se foloseşte o formulă specială de calcul;
• Produsul Intern Brut bazat pe resurse proprii: reprezintă cea mai mare contribuţie la bugetul UE;

• Alte încasări: reprezintă doar 1% din bugetul UE.
În bugetul anului 2006, cea mai mare cheltuială a bugetului UE a fost capitolul agricultură (ajutoare directe, restituiri la export, stocuri, dezvoltare rurală şi altele), în jur de 46,7% din bugetul total. Următoarele au fost cheltuielile structurale (Obiectivul 1, Obiectivul 2, Obiectivul 3, alte măsuri structurale, iniţiative comunitare, măsuri inovatoare şi asistenţă tehnică, alte acţiuni structurale specifice şi fonduri de coeziune), cu aproximativ 30,4% din total. Politicile interne au ocupat locul trei cu aproximativ 8,5%. Administraţia a cheltuit 6,3%, iar acţiunile externe, strategiile de preaderare, compensaţiile şi rezervele au înregistrat următoarele procente: 4,9; 2,1; 1 şi respectiv 0,1.

Cota României

În cadrul Bugetului Uniunii Europene, pentru perioada 2007-2013 România se prezintă astfel: primeşte 32 miliarde de euro şi plăteşte Uniunii 7,2 miliarde de euro. În aceste condiţii, România va înregistra un beneficiu net de 25 miliarde euro, ceea ce se poate transpune într-un beneficiu net de 1.159 euro pe cap de locuitor.
În următoarea ediţie vă prezentăm date referitoare la Conceptul de piaţă unică.

Verificaţi-vă cunoştinţele!

Răspunsul corect la întrebarea din numărul anterior este c – Abolirea punctelor de control vamal între ţările participante.
În ce an a fost oraşul Sibiu desemnat ca fiind Capitală Culturală Europeană?
a. 2008  b. 2006     c. 2004           d. 2007
Răspunsul corect... în numărul viitor al revistei Lumea Satului. Succes!

Glosar de termeni

EUROSTAT
Reprezintă Oficiul Statistic al Comunităţilor Europene şi este un instrument al Comisiei Europene care furnizează date şi promovează armonizarea metodelor statistice între statele membre. Eurostat publică periodic statistici economice şi de convergenţă monetară, statistici comerciale, de afaceri, sociale şi regionale, agricole, dar şi statistici referitoare la mediu şi energie. Rolurile Eurostat sunt de a produce date macroeconomice în folosul Băncii Centrale Europene, de a oferi date folositoare în analizele deficitului bugetar înregistrat în statele membre şi date regionale şi clasificări specifice necesare aplicării politicilor structurale ale Uniunii Europene.

Aurora DUMITRESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2009

֩ Comentarii