Imprimati articolul

Bugetul agriculturii, într-un an de criză economică

În urmă cu 4-5 ani, când bugetul agriculturii a scăzut sub limita de avarie, de 3% din PIB, fermierii şi organizaţiile profesionale ameninţau cu acţiuni de protest. În 2011, cheltuielile bugetare sunt prevăzute la un nivel de numai 1% din PIB, iar reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că nu este prea rău. Ei au convingerea că dacă vor fi atrase şi fondurile europene, atunci va fi pentru prima dată în ultimii ani când vor putea fi finanţate toate cheltuielile orientate spre susţinerea producţiei pentru piaţă şi investiţiile productive. Această afirmaţie a domnului Valeriu Tabără are la bază faptul că în 2011 Ministerul Agriculturii porneşte la drum fără restanţe în ce priveşte plăţile pe anul 2010. Să dăm, deci, crezare celor care poartă răspunderea gestionării bugetului agriculturii. Pe elemente constitutive de cheltuieli, bugetul pe 2011 are următoarea structură:

Date de referinţă

• Bugetul de stat al României pe anul 2011 prevede obţinerea unor venituri totale de 80.812 milioane de lei. Volumul cheltuielilor este dimensionat la 108.492 milioane lei. Trăgând linie, rezultă un deficit bugetar de 27.680 milioane lei.

• În ordinea priorităţilor bugetare, agricultura ocupă poziţia a patra, după alocaţiile acordate ministerelor Muncii, Transporturilor şi Administraţiei.
Este pentru prima dată când agriculturii i s-a fixat un buget a cărui dimensiune depăşeşte alocaţiile direcţionate celor două ministere, care asigură dezvoltarea activităţii productive în România: Ministerul Economiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale.

• Spre deosebire de alte ramuri, agricultura are şansa de a beneficia de o alocaţie financiară europeană pe cât de ademenitoare, pe atât de incertă dacă avem în vedere penalizările la care recurg comisarii europeni. Cei de la Bruxelles promit o susţinere financiară importantă. Pentru a beneficia de ea, guvernanţii trebuie să dovedească cheltuirea raţională a fiecărui cent, ceea ce este greu de îndeplinit.

Priorităţile investiţionale în agricultură

Cheltuielile de investiţii prevăzute pe 2011 însumează 1.359 milioane lei.
În anul 2010, MADR a avut în program un număr de 38 de obiective/proiecte/programe de investiţii, din care 27 se află în continuare în execuţie.  În 2011, proiectele de investiţii vizează implementarea măsurilor prevăzute prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, susţinut în cea mai mare parte din fondurile europene.

În domeniul îmbunătăţirii funciare vizează:

• reabilitare priză de apă SPR Gemenele din incinta îndiguită Insula Mare a Brăilei;
• modernizarea staţiilor de pompare de desecare SPD Tifaru Butoi şi Ianoş, refacerea capacităţii de transport a reţelei de desecare Amenajarea Ghidici;
• reabilitarea lucrărilor de desecare din incinta îndiguită Vedea Pietroşani;
• reabilitarea staţiilor de pompare de desecare SPE Bălteni şi SPE Sculeni din Amenajarea Trifeşti Sculeni;
• reabilitarea unor staţii de evacuare din incinta Insula Mare a Brăilei;
• reabilitare amenajare combaterea eroziunii solului Râul Doamnei, zona Domneşti, jud. Argeş.

Nivelul plăţilor la hectar

În mod normal acesta ar trebui să crească faţă de 2010. În cel de al cincilea an de la aderare, susţinerea europeană plus cea naţională va ajunge, în medie, la 170 euro/ha. Ea diferă de la o plantă la alta, dar schemele de sprijin faţă de anul trecut, prevăd nivele egale pentru majoritatea culturilor de bază, excepţie făcând sfecla de zahăr, care beneficiază de o susţinere importantă, după ce, în anul 2009, cultura a fost exclusă din schema de plăţi naţionale complementare, din cauza mai ales unor erori de fundamentare. Pozitiv este că guvernul reia subvenţia pentru cultivatorii de sfeclă. Partea negativă ţine de slaba informare a fermierilor, care este lăsată mai ales pe seama patronatului şi asociaţiilor cultivatorilor de sfeclă.

REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2010

֩ Comentarii