Brazilia, superputerea agricolă care vine din urmă

A cincea ţară ca valoare a PIB-ului din lume, a noua ca mărime, cu o populaţie de aproximativ 190 de milioane de locuitori ce „acoperă“ doar 10% din suprafaţă, Brazilia nu este doar prima putere economică a Americii Latine, ci se prefigurează ca un important actor la nivel mondial, unde, în multe domenii, se clasează imediat după SUA.

Alături de Rusia, India şi China, Brazilia alcătuieşte grupul BRIC, o organizaţie a aşa-numitelor ţări cu economii emergente care împreună totalizează 15% din produsul economic al lumii, un sfert din suprafaţă şi peste 40% din populaţia lumii. Despre această alianţă analiştii susţin că, fiind în curs de dezvoltare rapidă, până în 2050 ea ar putea eclipsa economiile celor mai bogate ţări din lume.

Brazilia, care se detaşează din grupul celor patru ca mare exportatoare de materii prime, este în primul rând o superputere agricolă, fiind adesea prezentată drept următorul furnizor de resurse alimentare al lumii. În plus, prin recenta descoperire de petrol subacvatic ce se adaugă culturilor furnizoare de energie alternativă, rolul Braziliei va suferi o transformare, depăşind cu siguranţă sfera alimentară.

Cât priveşte domeniul nostru de interes, dacă în urmă cu jumătate de secol agricultura practicată aici era una rudimentară, astăzi ea a făcut cele mai mari progrese. Acesta este motivul pentru care Brazilia ar trebui să fie luată drept model pentru orice ţară cu mare potenţial agricol cum este România.

Un fost ambasador al României în Brazilia o descrie ca fiind „o ţară cât Europa, în care totul este grandios şi a cărui popor crede cu tărie în educaţie şi în ştiinţă“. De altfel, brazilienii afirmă că saltul uriaş pe care l-au făcut se datorează în mare parte cercetării sprijinite enorm de Guvern. Brazilia promovează fără rezerve progresele ştiinţei agricole şi este lider mondial în cercetări privind biologia şi genetica, domenii în care Guvernul brazilian a investit milioane de dolari.

În prezent, peste 37% din forţa de muncă braziliană lucrează în agricultură şi 36% din exporturile efectuate provin din sectorul agricol. Potenţialul însă este mai mare decât atât, având în vedere faptul că la momentul de faţă peste 200 milioane de teren agricol rămân, din diverse motive, neutilizate. Diferenţa până la 340 milioane de hectare teren arabil este acoperită cu soia, porumb, trestie de zahăr, păduri, cafea, bumbac.

Dintre cele cinci regiuni în care este împărţită Brazilia, trei prezintă importanţă deosebită pentru agricultură. Regiunea de Sud-Est, care cuprinde centrele Sao Paolo şi Rio de Janeiro, este cea mai populată şi puternic industrializată, reprezentând axa economică şi inima Braziliei.

Aici predomină exploataţiile forestiere şi fabricile de zahăr. Regiunea de sud este dominată de fermierii cu exploataţii mici spre medii, cu o piaţă a porumbului puternic dezvoltată şi unde cooperativele agricole au o mare influenţă.

A treia şi cea mai importantă din punct de vedere agricol este regiunea Central-Vestică, acoperită cu savane şi păşuni, unde fermierii exploatează suprafeţe mari şi sunt dotaţi cu tehnică ultraperformantă. Culturile care domină aici sunt soia şi porumbul.

Încă din vremea guvernelor militare, prin anii ´65, Brazilia a investit masiv în energii alternative, ajungând astăzi lider mondial în consumul de biocombustibil. Ea este prima ţară care a valorificat resursele de trestie de zahăr şi a introdus bioetanolul ca şi combustibil pentru transport şi furnizarea energiei.

Nu putem vorbi de Brazilia fără a aminti măcar culturile de soia modificată genetic. Deşi cultura nu era aprobată în 2003, în Brazilia peste 5 milioane de hectare erau cultivate cu soia modificată genetic provenită din sămânţă neautorizată, adusă din Argentina. Aşadar, un procent al ilegalităţilor îngrijorător, cei care o cultivau fiind de părere că vor avea numai de pierdut dacă renunţă la această cultură. Vocea fermierilor a fost foarte puternică în decizia privind biotehnologiile.

Aşa se face că în 2005 a fost stabilit cadrul de reglementare şi atât cultivarea cât şi exportul acestei plante au fost acceptate. În prezent, din 21 milioane de hectare cultivate cu soia, peste 65% este modificată genetic. Încă 10 produse ca rezultat al biotehnologiei au fost aprobate în 2005, dintre care porumbul şi bumbacul ocupă cele mai mari suprafeţe cultivate în Brazilia, după soia.

Dintre marile probleme cu care se confruntă Brazilia, de departe cele mai mari sunt reprezentate de transport şi infrastructura slab dezvoltată. Acest fapt este cauzat atât de întinderea pe o suprafaţă mare a ţării cât şi de geografia diversificată.

Astfel, Brazilia dispune de regiuni semiaride, muntoase, tropicale şi subtropicale, aici regăsindu-se o serie de superlative mondiale, cum sunt una dintre cele mai mari mlaştini ale lumii, cea mai mare insulă fluvială a lumii sau fluviul Amazon, unul dintre cele mai lungi din lume, care dispune de cel mai mare bazin hidrografic.

Ca urmare a infrastructurii precare, costurile de transport al cerealelor sunt foarte mari. La soia, de exemplu, costurile cu transportul sunt cu 50% mai mari decât în SUA.

Un alt mare dezavantaj îl reprezintă distribuirea inegală a pământului, ce face ca aproape 50% din terenurile private să fie deţinute de mai puţin de 1% din populaţie. Tot discriminatorie este şi distribuţia veniturilor, astfel încât peste o treime din populaţie este afectată de sărăcie.

Ca şi în România, depozitarea cerealelor ridică probleme serioase producătorilor, având în vedere că deficitul este de 35%. În ultimii ani, capacitatea de depozitare a crescut cu doar 10% din totalul producţiei de cereale.

Birocraţia reprezintă şi aici, ca în multe alte locuri din lume, o adevărată pacoste, Brazilia fiind cotată pe locul 142 din 150 de ţări ce alcătuiesc topul eficienţei guvernamentale.

Brazilia – date de referinţă
Zahăr – locul întâi ca producţie şi export.
Ethanol – locul întâi ca producţie şi export.
Cafea – locul întâi ca producţie şi export.
Suc de portocale – locul întâi ca producţie şi export.
Carne de vită – locul întâi ca producţie şi locul doi la export.
Carne de pui – locul trei ca producţie şi locul întâi la export.
Soia – locul doi atât la producţie, cât şi la export.

Sectorul cooperatist este foarte bine dezvoltat, iar pe teritoriul Braziliei se pot regăsi exploataţii cuprinse între 1 şi 10 milioane de hectare, dar şi cu suprafeţe mai mici, de „doar“ 10 până la 200 de hectare.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu