Imprimati articolul

Boli de sezon la sfecla de zahăr

În general, sfecla este cunoscută ca fiind o specie sensibilă la un număr însemnat de boli, ceea ce impune necesitatea cunoaşterii aprofundate atât a simptomatologiei acestora cât şi a celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere. Mai periculoase sunt bolile care survin în cea de-a doua parte e perioadei de vegetaţie, întrucât acestea influenţează acumularea zahărului.

Cercosporioza

Este prezentă în fiecare an în culturile de sfeclă de zahăr, producând mai multe pagube în anii călduroşi şi cu umiditate ridicată. La început boala apare sub formă de pete izolate, care se înmulţesc în condiţii favorabile, confluează şi acoperă toată suprafaţa foliară. Importanţa economică a bolii este diferită de la un an la altul şi de la o parcelă la alta. În cazul apariţiei precoce a bolii, randamentul de acumulare a zahărului poate scădea cu cel puţin 10%.

Pătarea frunzelor, produsă de ciuperca Phoma betae

Boala apare pe frunzele de sfeclă din luna mai până la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
Atacul se manifestă prin apariţia unor pete mari asemănătoare ochilor de păun, de culoare brun-deschis. Boala este mai periculoasă dacă atacul apare pe semincerii de sfeclă. Agentul patogen este o ciupercă ce se dezvoltă în condiţii calde. O plantă provenită din sămânţă contaminată poate părea la început sănătoasă, dar boala se manifestă la nivelul tijelor semincere. După germinarea seminţei, sporii de Phoma pot contamina plantulele de sfeclă pe care le ofilesc şi le distrug.

Pătarea frunzelor, produsă de ciuperca Alternaria tenuis

De la sfârşitul lunii iulie, în special pe plantele bolnave se instalează ciuperca Alternaria tenuis, prezentă în toate zonele în care se cultivă sfecla de zahăr. Frunzele exterioare se brunifică începând de la margine, iar cu timpul atacul progresează între nervurile frunzelor care se usucă. Este o ciupercă saprofită care apare deseori pe ţesuturile deja rănite de un agent exterior sau se suprapune peste atacul produs de un virus, de Phoma, sau o carenţă de magneziu. Daunele sunt de cele mai multe ori nesemnificative deoarece ciuperca se instalează când planta de sfeclă este deja matură, iar frunzele atacate sunt deja îmbătrânite. În cazul în care sunt atacate frunzele mai tinere din mijlocul rozetei, dezvoltarea şi acumularea zahărului pot fi afectate. 

Făinarea sfeclei(Erysiphe communis var. betae)

Boala se instalează în perioadele de secetă cu temperaturi mai mari de 20°C.  Atacul se manifestă pe organele aeriene ale plantelor, sub forma unor pete mari neregulate, cu aspect pudrat. Frunzele rămân un timp verzi apoi se îngălbenesc şi, în caz de atac masiv, se usucă.  Pe semincerii de sfeclă atacul produs de făinare este frecvent şi contribuie la reducerea randamentului şi a calităţii seminţei de sfeclă.

Dr. Daniela Donescu, INCDCSZ Braşov
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 13, 1-15 IULIE 2010

֩ Comentarii