Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Basmul adevărat al MICII PRINŢESE

Pe Ruxandra Diana Perfil am întâlnit-o în ziua de 1 iunie la Centrul pentru copiii abandonaţi sau din familiile dezorganizate FAIR PLAY din Constanţa.

Împreună cu prietena ei, Camelia, a dat un recital de cântece şi dansuri în faţa copiilor din Centru şi a câtorva doamne care se ocupă de îngrijirea şi educaţia lor.

Mi-a atras atenţia talentul special al celor două fetiţe, faptul că dincolo de mişcare şi sunet transmiteau un mesaj de bucurie pură, de profundă iubire pentru artă şi spectatori care îţi înfiorau inima. Categoric, Ruxandra a dominat momentul. Glasul grav, mişcările trupului, lumina de pe chip vorbeau despre un talent rar care aşteaptă doar norocul ca să înflorească. Nici n-aş fi bănuit că fetiţa aceasta de 14 ani, care dăruia spectatorilor ei optimism, încredere, speranţă poartă în spate un destin încercat, o tristă poveste de viaţă, ca în basmul „MICA PRINŢESĂ“ a lui Andersen.

Visuri care…

Ruxandra s-a născut la Ghindăreşti, judeţul Constanţa, despre care spune aşa: „Este foarte frumos, plin de ruşi lipoveni, avem foarte multe tradiţii şi obiceiuri pe care le păstrăm cu mare drag…“

– Ce fac părinţii tăi, trăiesc acolo?

– Mama este plecată în Italia de când aveam 7 ani şi de la opt ani nu mai ştiu nimic despre ea, iar pe tatăl meu nu l-am cunoscut niciodată. În sat, la Ghindăreşti, o am pe bunica mea, doi unchi şi o mătuşă care …

– Cum ai ajuns aici, la Centru?

– Am stat la un asistent maternal, unde nu mi-a plăcut, am preferat să stau la Cămin, iar cei de acolo au hotărât că cel mai bine pentru mine este să locuiesc la FAIR PLAY.

– Eşti aici de aproape un an şi am aflat că înveţi foarte bine.

– Da, am note numai de la opt în sus. Învăţ la un liceu cu profil sportiv, am făcut handbal, dar acum am luat hotărârea să mă axez pe învăţătură, ca să am un viitor mai sigur.

– Ce vrei să faci?

– Visul meu este să devin cântăreaţă şi actriţă, dar ştiu că este greu, pentru asta ai nevoie de bani, aşa că voi învăţa pe rupte să devin avocat.

– Cred că este posibil acest lucru. Cum trăieşti aici, în Centru?

– Pot să spun că aici mi-am găsit familia, chiar dacă uneori sunt supărată şi spun că vreau să plec. Mi-am dat seama că oamenii aceştia îmi vor binele, mă vor ajuta până la capăt.

Şcoala de la sate

– Să revenim la satul tău, la viaţa copiilor de acolo.

– În primul rând, dacă vorbim despre şcoală, nivelul este foarte scăzut, dar asta nu înseamnă că este vina copiilor, că nu pot să înveţe sau să se comporte în societate. La mine, în Ghindăreşti, sunt mulţi copii care fac sport, care se comportă foarte frumos, după puterile lor învaţă dar li se oferă foarte puţin, nu sunt îndrumaţi, ajutaţi să evolueze.

– Să zicem că ai să ajungi avocat sau artistă, o să ai bani, o să fii celebră. Cum întorci binele pe care ţi l-au făcut oamenii aceştia?
– În primul rând am să mă întorc la FAIR PLAY să-l transform într-un cămin de lux. Mă rog să mă ajute Dumnezeu pentru asta. Am să o caut pe mama, în Italia, apoi am să-i ajut pe copiii din satul meu care învaţă bine şi n-au nicio şansă să devină ceea ce îşi doresc.

Rodica Simionescu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2009

Vizualizari: 1641



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI